Conflict Savonea-Bolojan pentru banii magistraților. ICCJ a dat în judecată Guvernul din cauza amânării plății restanțelor

UPDATE: Reacția premierului Ilie Bolojan

Prim-ministrul Ilie Bolojan consideră faptul că nu Guvernul este responsabil pentru această situație, precizând faptul că Guvernul a făcut propunerea de buget în Parlament, aceasta fiind ulterior modificată.

„Prin urmare nu guvernul este responsabil pentru această situaţie şi în al doilea rând e o problemă de suportabilitate pur şi simplu bugetară şi socială ca, atunci când nu ai bani suficienţi şi trebuie achitate nişte sume care vin istoric din spate, România este într-o situaţie de criză personal cred că din punct de vedere moral, când ai astfel de situaţii, ai dreptul moral să te gândeşti la anumite eşalonări” a declarat Ilie Bolojan.

UPDATE: Ce spune președintele despre conflictul Savonea-Bolojan: „Nu plătec cei care le-au generat, ci cei care sunt acum”

Președintele României, Nicușor Dan, a făcut declarații publice pe conflictul iscat între șefa ÎCCJ, Lia Savonea, și premierul Ilie Bolojan.

„Aici este un complex de fenomene care tot timpul nu plătesc cei care le-au generat, ci cei care sunt în momentul acesta la decizie. Nu este normală toată această cavalcadă de procese (…) Evident că nu e normal ca statul să datoreze bani unor categorii sociale sau unor companii cum este vorba despre urmările plafonărilor pe enegie, dar tot timpul trebuie să fie o balanță între ce trebuie să faci și câți bani ai în buget” a declarat președintele  Nicușor Dan.

ICCJ a deschis un proces împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, la Curtea de Apel București. Instanța Supremă transmite că Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat adoptat măsuri care afectează drepturilor judecătorilor „în mod sistematic”.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”, transmite ICCJ.

Decizia vine după ce Coaliția a decis să aloce bani pentru persoanele vulnerabile din sumele alocate achitării unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe judecătoreşti.

„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar”, motivează Instanța Supremă.

Instituția condusă de Lia Savonea transmite că „nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român“.

Ce solicită ICCJ

Instanța Supremă cere ca fondurile necesare pentru plata restanțelor să fie puse la dispoziție în termen de zece zile.

ÎCCJ cere judecătorilor să dispună:

• „obligarea pârâților (n.r. Guvernului și Ministerului de Finanțe) la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților”;
• „emiterea actelor administrative și efectuarea tututor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scandente în 2026”;
•  stabilirea prin dispozitiv a unui termen de executare de maxim 10 zile precum şi a amenzii prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 544/2004, respectiv amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor şi prim-ministrul României, pentru neexecutarea obligației stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive, precum şi obligarea acestora la plata despăgubirilor pentru neexecutare;
• aplicarea penalităţilor de 2% pe fiecare zi de întârziere.

Câți bani trebuie să înapoieze statul magistraților

Statul român are de plătit datorii de aproximativ 10,6 miliarde de lei pentru magistrații din România, rezultate din drepturile salariale câștigate în instanță. Suma uriașă este confirmată într-un raport al Curții de Conturi. Premierul Ilie Bolojan spunea că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauză că legea salarizării este „neclară, interpretabilă”.