Femeile, majoritare la urne, dar minoritare la putere. Cum le țin partidele departe de funcțiile importante în România

Femeile reprezintă peste jumătate din populația României, dar au obținut doar 21,5% dintre mandatele de parlamentar la alegerile din 2024. La nivel local, doar 6,5% dintre primari sunt femei. Un raport realizat de Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare arată că principalele obstacole apar chiar în interiorul partidelor politice, care decid cine candidează și cine primește locurile cu cele mai mari șanse de câștig.

Raportul „Subreprezentarea femeilor în politică” analizează parcursul femeilor în politica românească, de la candidatură până la cele mai înalte funcții în stat. Cercetarea urmărește alegerile parlamentare din 2016, 2020 și 2024, precum și numirile în funcțiile guvernamentale din perioada 2015-2025.

Datele arată un contrast puternic. Femeile reprezintă 51,2% din populația României după domiciliu și au constituit 51% dintre alegătorii prezenți la urne la parlamentarele din decembrie 2024. Cu toate acestea, în Parlament au intrat doar 100 de femei dintr-un total de 465 de aleși. România a avut o singură femeie în funcția de prim-ministru în ultimii 35 de ani și nicio femeie în funcția de președinte al țării.

Femeile ajung pe listele electorale, dar nu pe locurile câștigătoare

Una dintre principalele probleme identificate de autori este modul în care partidele își alcătuiesc listele de candidați. La alegerile parlamentare din perioada 2016-2024, femeile au reprezentat 31,4% dintre candidați. Totuși, doar 19,4% dintre primele poziții pe liste au fost ocupate de acestea. Diferența este și mai mare în cazul listelor care au câștigat efectiv mandate. Aici, ponderea femeilor aflate pe primul loc scade la 15,4%.

În România, alegătorii votează listele propuse de partide și nu pot schimba ordinea candidaților. Astfel, o femeie aflată pe un loc neeligibil are șanse reduse să intre în Parlament, indiferent de susținerea electoratului.

Fenomenul se întâlnește în toate partidele, indiferent de orientarea lor politică. În perioada analizată, USR a avut cea mai mică pondere medie a femeilor în fruntea listelor, de 12,8%. La polul opus s-a aflat AUR, cu 18,7%. Situația USR s-a îmbunătățit însă la scrutinul din 2024, când procentul a urcat la 18,6%, față de doar 8,1% în 2020.

Autorii raportului au realizat și o simulare. Dacă femeile ar fi avut aceleași șanse ca bărbații să ocupe locurile favorabile pe liste, reprezentarea lor în Parlament ar fi crescut de la aproximativ 20% la 28%. Asta ar fi însemnat aproximativ 120 de mandate suplimentare pentru femei în cele trei legislaturi analizate, fără ca partidele să recruteze vreo candidată în plus.

„Alegătorii nu adaugă și nu corectează nimic. La celălalt capăt, la funcțiile unice, decizia aparține tot partidelor, iar femeile aproape dispar: 7,1% dintre liderii de grup, o singură președintă de cameră și o singură prim-ministră în perioada analizată”, arată autorii raportului.

Mitul femeilor care nu vor să intre în politică. Cine conduce ministerele importante

Raportul contrazice și ideea potrivit căreia femeile ar renunța mai ușor la cariera politică sau ar rezista mai greu într-un mediu competitiv. Datele arată că, odată ajunse în Parlament, femeile rămân în funcție cel puțin la fel de mult ca bărbații. De asemenea, diferențele dintre femeile și bărbații care reușesc să obțină un nou mandat sunt mici. Dezavantajul reapare însă atunci când partidele întocmesc listele pentru următoarele alegeri. Doar 35% dintre parlamentarele care candidează pentru un nou mandat sunt plasate pe primul loc. În cazul colegilor lor bărbați, procentul ajunge la 62,9%. Femeile care reușesc să ajungă în Parlament sau în Guvern sunt, la rândul lor, orientate către anumite domenii. Ele ocupă mai frecvent funcții în educație, sănătate, muncă sau în domeniul politicilor de familie.

În schimb, sunt slab reprezentate în economie, finanțe, apărare, transporturi și energie. Mai multe portofolii ministeriale nu au fost conduse de nicio femeie în cei zece ani analizați. Dezechilibrul este vizibil și în conducerea Parlamentului. Femeile au reprezentat 27,5% dintre secretarii celor două Camere, dar numai 8,7% dintre chestori. Aceștia din urmă au atribuții legate de administrarea resurselor financiare.

„Deciziile despre buget și despre marile investiții publice rămân, astfel, aproape exclusiv în mâinile bărbaților”, se arată în raport.

Totodată, un studiu realizat de Centrul FILIA în 2024, citat în cercetare, arată că 78% dintre românce consideră că sunt prea puține femei în politică. Alte 75% cred că o reprezentare mai mare a acestora ar duce la reducerea discriminării.

Ce ar trebui să schimbe partidele. Cote de reprezentare și liste electorale alternative

Autorii raportului au analizat și statutele partidelor parlamentare, pentru a vedea ce reguli au acestea în privința egalității de gen. Niciunul dintre cele șase partide evaluate nu a depășit calificativul „Declarativ”. Chiar și acolo unde există cote de reprezentare, acestea nu sunt însoțite de sancțiuni sau de reguli care să garanteze poziționarea femeilor pe locuri eligibile.

În prezent, legislația electorală din România prevede ca listele de candidați să includă persoane de ambele sexe, fără să stabilească un procent minim de reprezentare sau o anumită ordine. Printre soluțiile propuse de cercetători se numără introducerea unui prag minim de reprezentare a fiecărui sex, între 30% și 40%, în structurile de conducere ale partidelor. De asemenea, aceștia recomandă introducerea unei cote de minimum 30% pe listele electorale, cu o țintă de 40%. O altă propunere este sistemul de tip „fermoar”, prin care femeile și bărbații alternează pe liste.

Schimbările din interiorul partidelor nu sunt însă suficiente, atrag atenția autorii. Responsabilitățile familiale și lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor reduc timpul pe care femeile îl pot dedica unei cariere politice. În România, aproximativ 1,4 milioane de femei figurează în statisticile oficiale ca fiind casnice. Doar 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiază de servicii formale de îngrijire, față de media europeană de 39,3%. În acest context, raportul recomandă investiții în creșe, programe after-school și alte servicii de sprijin pentru familii.

Concluzia cercetătorilor este că o reprezentare mai echilibrată a femeilor în politică depinde în mare măsură de deciziile partidelor. Simpla prezență a femeilor pe liste nu schimbă situația atât timp cât locurile cu șanse reale de câștig rămân rezervate, în majoritate, bărbaților.