Reforma administrativ-teritorială aruncă scena politică în aer. PSD vrea desființarea a zeci de județe și orașe, UDMR amenință cu căderea Guvernului Niculescu

Partidul Social Democrat (PSD) pregătește cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un proiect radical care vizează reducerea numărului de județe de la 41 la 15, comasarea comunelor mici și retrogradarea a aproape 150 de orașe la statutul de comună. Inițiativa, ce ar urma să fie adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în primăvara anului 2027, a stârnit o reacție vehementă din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), care avertizează că va susține o moțiune de cenzură împotriva Executivului condus de Luca Niculescu dacă proiectul va fi impus fără o dezbatere reală.

De la o ajustare minoră la o resetare totală a hărții administrative

Planul social-democraților privind reorganizarea administrativ-teritorială a evoluat spectaculos într-un interval scurt de timp, potrivit publicației maghiare Transtelex. 

La sfârșitul lunii octombrie, conducerea PSD vehicula o variantă relativ moderată, care presupunea exclusiv comasarea a aproximativ 420–450 de comune depopulate, cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Totuși, calculele preliminare au arătat rapid că o astfel de intervenție limitată — care ar fi vizat, de pildă, absorbția unor localități precum Ocland, Comandău sau Stânceni — ar fi generat economii de sub un procent din cheltuielile totale ale consiliilor județene.

Conștientizând impactul bugetar nesemnificativ al măsurii inițiale, grupul de lucru din cadrul PSD, coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea, a accelerat ritmul și a conturat un scenariu radical, fără precedent în ultimele aproape șase decenii. Noul proiect nu se mai oprește la nivelul satelor izolate, ci propune o restructurare simultană pe trei paliere majore ale administrației publice din România.

Cei trei piloni ai reformei: comune comasate, orașe retrogradate și doar 15 județe

Primul nivel al reformei vizează comasarea comunelor. Pe lângă pragul inițial de 1.500 de locuitori, pe masa de lucru a social-democraților se află acum scenarii care ridică ștacheta la 3.000 de locuitori (ceea ce ar afecta între 1.100 și 1.700 de comune) sau chiar la 5.000 de locuitori. Dragoș Benea a subliniat că satele și comunele nu vor dispărea de pe hartă ca așezări, însă vor fi desființate primăriile și consiliile locale proprii. Doar prin aplicarea pragului de 3.000 de locuitori, după alegerile din 2028 ar urma să dispară între 15.000 și 18.000 de mandate de aleși locali — primari, viceprimari și consilieri.

Al doilea pilon prevede retrogradarea orașelor mici. În prezent, peste 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, dar continuă să susțină aparate administrative costisitoare. Conform datelor recensământului din 2021, aplicarea strictă a acestui criteriu ar duce la pierderea statutului urban pentru nu mai puțin de 146 de orașe și două municipii, care fie ar fi comasate, fie ar redeveni comune. „Nu poate avea cineva o populație la nivel de comună, dar un aparat administrativ de oraș”, a explicat Dragoș Benea viziunea grupului de lucru.

CITEȘTE ȘI:

FOTO Cum ar arăta România cu doar 15 județe. Harta propusă de PSD pentru reorganizarea teritorială

Al treilea și cel mai spectaculos palier îl reprezintă reconfigurarea județelor. Potrivit coordonatorului reformei, modificarea hărții localităților nu ar avea sens fără o redesenare a nivelului județean. Propunerea centrală vizează reducerea celor 41 de județe actuale (plus municipiul București) la doar 15 mari unități administrative, structurate după modelul circumscripțiilor curților de apel.

Deși președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat într-o intervenție televizată la Antena 3 că harta cu 15 județe reprezintă deocamdată doar propunerea lui Dragoș Benea și nu o decizie oficială a partidului, liderul social-democrat a prezentat deja ideea ca pe un succes politic. El a menționat totodată că există deja inițiative venite din teritoriu, precizând că președinții consiliilor județene din Ialomița și Călărași și-au exprimat intenția de a fuziona voluntar cele două județe.

Zeci de stațiuni balneare și orașe istorice riscă să devină comune

Dacă pragul de 10.000 de locuitori va fi impus fără excepții, lista localităților retrogradate va include numeroase orașe cu tradiție istorică și stațiuni turistice de renume din întreaga țară, cu un impact deosebit asupra Transilvaniei și a Ținutului Secuiesc:

• În categoria 8.000 – 10.000 de locuitori: riscă să își piardă statutul de oraș localități precum Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiuni cunoscute la nivel național precum Sinaia, Eforie sau municipiul Orșova.
• În categoria 6.000 – 8.000 de locuitori: se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, precum și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni.
• În categoria 4.000 – 6.000 de locuitori: apar Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, dar și stațiunea montană Predeal.
• Sub pragul de 4.000 de locuitori: lista este deschisă de cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad (cu doar 1.372 de locuitori), urmat de stațiuni balneare celebre precum Borsec, Ocna Sibiului și Băile Herculane, dar și de Baia de Arieș sau Sulina.

Calculele politice din spatele reformei PSD

Decizia PSD de a-și asuma un proiect atât de radical a surprins observatorii scenei politice, având în vedere că social-democrații au fost percepuți tradițional drept apărători ai statu-quo-ului administrativ. Mai mult, având cea mai vastă rețea de primari din țară, PSD ar fi formațiunea care ar pierde, numeric, cei mai mulți aleși locali, riscând ca nemulțumiții din teritoriu să migreze către Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-un interviu acordat publicației G4Media, Dragoș Benea a explicat însă miza reală a conducerii partidului: liderii PSD consideră că, în lipsa unei reforme structurale majore și vizibile, formațiunea riscă să piardă primul loc la alegerile din 2028. Un alt argument ține de viitorul exercițiu financiar european 2028–2034, în contextul în care unitățile administrativ-teritoriale mici nu au capacitatea financiară de a se autosusține și nici resursele necesare pentru a atrage fonduri europene.

Pentru a evita acuzațiile de partizanat politic în trasarea noilor granițe, social-democrații propun utilizarea a șase indicatori obiectivi — populația rezidentă, sustenabilitatea economică, capacitatea de colectare a taxelor, accesibilitatea, serviciile publice de bază și infrastructura — pe baza cărora să lucreze comisii județene de reorganizare conduse de prefecți.

Reacția fermă a UDMR: amenințare cu moțiunea de cenzură și alternativa consorțiilor

Calendarul avansat de PSD este unul extrem de strâns: documentul final ar urma să fie gata până în martie 2027, iar Guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să își asume răspunderea în Parlament pentru adoptarea lui. Această perspectivă a declanșat o ripostă imediată din partea UDMR, pentru care miza îmbină conservarea reprezentării instituționale cu protejarea drepturilor comunitare. În absența unor garanții speciale de autonomie, legislația românească leagă drepturile lingvistice și reprezentarea minorităților de praguri procentuale la nivel local, astfel încât diluarea unităților administrative ar afecta direct reprezentarea comunității maghiare.

Liderul grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, a criticat dur schimbarea de la o zi la alta a pragurilor de populație și a transmis un avertisment tranșant: Uniunea va folosi toate pârghiile parlamentare, inclusiv susținerea unei moțiuni de cenzură pentru demiterea Guvernului Niculescu, dacă Executivul va încerca să treacă proiectul prin asumarea răspunderii, fără o dezbatere autentică.

Potrivit lui Csoma Botond, o eventuală absorbție a județelor Harghita și Covasna în regiuni mai mari nu ar reprezenta o reformă, ci o măsură menită să elimine reprezentarea parlamentară și locală a maghiarilor, în timp ce comasarea comunelor cu populație majoritar maghiară din Partium și din zonele de diasporă ar periclita dreptul la folosirea limbii materne în administrație.

CITEȘTE ȘI:

PSD vrea și comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și orașelor sub 10.000. Dragoș Benea: Până la 18.000 de aleși ar putea dispărea

La rândul său, Horvath Anna, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru administrația publică locală, a demontat argumentele PSD într-o intervenție la Radio Cluj, invocând date statistice europene. Ea a arătat că state precum Franța sau Cehia au un număr mult mai mic de locuitori raportat la o unitate administrativ-teritorială decât România, ceea ce demonstrează că fragmentarea administrativă nu este cauza reală a problemelor bugetare.

În locul comasărilor forțate de la centru, UDMR propune modelul consorțiilor administrative, un concept elaborat în mandatul fostului ministru al Dezvoltării, Cseke Attila. Acesta presupune ca localitățile învecinate să își păstreze personalitatea juridică și primăriile, dar să se asocieze voluntar pentru a-și eficientiza activitatea:

• angajarea în comun a specialiștilor deficitari (arhitect-șef, experți în achiziții publice, auditori interni sau specialiști IT);
• derularea în parteneriat a proiectelor mari de infrastructură și a investițiilor din fonduri europene (apă, canalizare, gestionarea deșeurilor, transport);
• acordarea de stimulente financiare de către stat (alocări suplimentare sau cote mai avantajoase din impozite) pentru primăriile care aleg să colaboreze în acest format.

Criticii proiectului social-democrat atrag atenția că, dincolo de contradicțiile interne din discursul liderilor PSD, inițiativa riscă să trateze o problemă sistemică — subfinanțarea cronica și lipsa de personal calificat din administrația locală — printr-o simplă redesenare a hărții, care ar putea genera mai degrabă o criză politică majoră decât o eficientizare reală a statului.