Cine sunt cei doi reținuți în dosarul contrabandei cu motorină. Unul dintre ei a stat la masă cu fratele șefului SIE la o nunta. Altul a condus Oil Terminal 14 ani

Gabriel Daraban a condus Oil Terminal timp de 14 ani. El este fratele lui Mihai Daraban, șeful Camerei de Comerț, și a fost pasager în controversatul zbor privat spre Mykonos.

Totodată, acesta este și administratorul companiei Global Defense Logistics, firma percheziționată în octombrie de DNA într-un dosar de evaziune fiscală. Contractul vizat ar fi fost încheiat pentru asistență portuară pentru nave militare NATO.

Nu este singurul dosar în care apare firma lui Gabriel Daraban. În februarie 2025, DNA anunța că a început urmărirea penală față de companie, pe care o suspectează că a dat mită unui funcționar din cadrul unei organizații internaționale pentru a obține un contract de 9 milioane de euro pentru alimentarea cu combustibil a unor nave.

Info Sud-Est scrie că Gabriel Daraban a fost și liderul ALDE Constanța, fostul partid al lui Călin Popescu Tăriceanu. Mai mult, acesta a candidat pentru Primăria Constanța la alegerile din 2020, după ce cu un an în urmă candidase din partea ALDE și la alegerile europarlamentare.

Cine este Gheorghe Chealfă

Cea de-a doua persoană reținut joi de DIICOT, Gheorghe Chealfă, este administratorul special al Eco Petroleum, o companie care are afaceri în zona de rafinare și distribuire a combustibililor. Acesta mai apare într-o altă firmă, Oil Prod, însă compania este în faliment și are restanțe uriașe la ANAF – peste 162 de milioane de lei.

Cotidianul a mai scris despre Gheorghe Chealfă în martie, când a relatat despre „legăturile bolnăvicioase” identificate la nunta lui Adrian Tuluc, șef Poliției municipiului Bacău. La acel eveniment au participat atât primarul, cât și fratele șefului SIE, afaceriști, dar și polițiști certați cu legea. Inclusiv mirele este un personaj controversat.

CITEȘTE ȘI: Legături bolnăvicioase la Bacău. Primarul, fratele șefului SIE, afaceriști și politicieni certați cu legea, la nunta șefului poliției, el însuși controversat

La nuntă, Gheorghe Chealfă a stat la masă alături de Constantin Vlase, fratele fostului șef al SIE, dar și alături de Alexandru Olea, patronul firmei de jocuri de noroc și pariuri Magnum.

Cotidianul scria atunci că, potrivit unei investigații România Liberă din 2007, Gheorghe Chealfă a preluat Eco Petroleum în 2003. Omul de afaceri era prezentat drept un apropiat al lui Corneliu Iacobov. Acesta din urmă este un politician PSD condamnat la șapte ani de închisoare.

În Eco Petroleum au intrat acționari minoritari și apropiați ai lui Adrian Năstase, consemnau ziariștii de la România Liberă acum 19 ani. „Eco Petroleum este înregistrată la Constanta, însă cei care o controlează fie au gravitat în jurul Rafo, fie sunt născuți și au domiciliul în județul Bacău”.

Chealfă,  și într-un dosar de trafic de influență

Gheorghe Chealfă apare și într-un dosar de trafic de influență făcut public de DNA în luna septembrie. Atunci, procurorii anunțau că trei inculpați, printre care și omul de afaceri din Bacău, au fost plasați sub control judiciar. Deși în comunicat îi apar doar inițialele, acesta a fost identificat de mai multe surse juridice citate în presă.

Anchetatorii susțin că în decembrie 2025, Ion Crainic, inspector superior Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Timișoara, ar fi acceptat promisiunea lui Gheorghe Chealfă de a primi suma de 1,5 milioane de euro euro, „pentru a determina funcționari publici competenți din cadrul ANAF Timișoara, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influență, să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv să admită rambursarea de TVA (în valoare de aproximativ 21.000.000 lei) în favoarea societății comerciale reprezentate de omul de afaceri, remiterea sumelor urmând a fi disimulată prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau de management”.

„Acceptarea promisiunii făcute în scopul descris anterior ar fi fost reiterată la data de 19 decembrie 2025, când inculpatul Crainic Ion-Dacian ar fi precizat și că, din suma de 1.500.000 euro, va opri 1.000.000 euro pentru sine și pentru complicele său inculpatul A.V., iar 500.000 euro pentru funcționarii despre care a lăsat să se înțeleagă că vor rezolva cererea omului de afaceri”, se mai arată în comunicatul DNA.

Totodată, procurorii mai susțin că Ion Crainic ar fi acceptat și în martie 2026 o promisiune din partea lui Gheorghe Chealfă, printr-un intermediar. De data aceasta, inspectorul ar fi trebuit să primească din partea omului de afaceri din Bacău 100.000 de euro „pentru a determina funcționari publici competenți din cadrul ANAF Timișoara, pe lângă care Crainic Ion-Dacian a lăsat să se creadă că are influență, să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv să admită o cerere privind redobândirea codului de TVA, precum și rambursarea de TVA (în valoare de aproximativ 5.000.000 lei), în favoarea unei societăți comerciale reprezentate în fapt de omul de afaceri, remiterea sumelor urmând a fi disimulată prin încheierea unor contracte de prestări servicii, ori consultanță pe fonduri europene”.

Ce investighează DIICOT

În ceea ce privește ancheta desfășurată de DIICOT, care a dus la reținerea lui Gabriel Daraban și Gheorghe Chealfă, aceasta vizează procesarea declarațiilor vamale și eliberarea carburanților din depozite. Mai exact, procurorii suspectează aplicarea ilegală a unui regim vamal care a permis suspendarea accizelor și neplata TVA la import.

„În acest context, suspecții cu atribuții în verificarea și procesarea operațiunilor vamale (inspectori vamali), precum și persoane cu atribuții în cadrul operatorului de depozitare și eliberare din antrepozit vamal al produselor petroliere, au încălcat obligațiile legale de serviciu, permițând societăților beneficiare amânarea nelegală a plății obligațiilor fiscale și valorificarea mărfurilor înainte de achitarea acestora. Prin aceste acțiuni a fost amânată nelegal încasarea unor obligații fiscale în cuantum total de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize și TVA aferente operațiunilor de import”, a comunicat DIICOT.

Încasarea cu întârziere a acestor obligații a generat un prejudiciu bugetar direct de peste 25 de milioane de lei. Această sumă reprezintă dobânzile și penalitățile calculate ulterior de autoritatea vamală.

Facturi fictive, protecție fiscală și fraude prin IMM Invest

Gruparea infracțională ar fi fost constituită în anul 2023 de patru suspecți, cărora li s-au alăturat ulterior și alți membri. Rețeaua a introdus artificial o firmă în insolvență între furnizorul de motorină și compania care vindea carburanții clienților finali.

Între decembrie 2023 și august 2025, firma beneficiară a înregistrat peste 340 de facturi pentru livrări nereale de motorină. Valoarea totală a acestor documente fictive a depășit pragul de 208 milioane de lei. Astfel, statul a suferit o pagubă de 33,3 milioane de lei din deducerea ilegală de TVA. Gruparea a primit sprijin și de la un șef dintr-o administrație județeană a finanțelor publice. Acesta a oferit informații interne și a trucat o cesiune de creanțe bugetare de 5,27 milioane de lei.

Totodată, membrii rețelei au diminuat accizele și TVA prin raportări incomplete la un antrepozit fiscal. Ei au folosit și ordine de plată nereale, iar pagubele pe această componentă ating aproape 8 milioane de lei. În plus, suspecții au obținut ilegal finanțări bancare cu garanții de stat.

„Din actele de urmărire penală a reieșit că, prin intermediul a șapte societăți comerciale, a unor finanțări garantate în numele și în contul statului, în cadrul programelor IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, suspecții au folosit documente și date inexacte ori incomplete privind operațiunile finanțate, valoarea investițiilor, aporturile proprii și sursele de rambursare, pentru a crea aparența îndeplinirii condițiilor de acordare și utilizare a creditelor. Mecanismul ar fi fost sprijinit de angajați ai instituției de credit, analiști de credit și membri ai comitetului de credit, implicați în analiza, aprobarea și eliberarea finanțărilor. Astfel, prin intermediul a 12 contracte de credit au fost obținute pe nedrept fonduri în valoare totală de peste 41.000.000 de lei”, se mai arată în comunicatul DIICOT.

Separat, între august 2024 și mai 2025, rețeaua a obținut alte trei credite comerciale fără garanții de stat. Suspecții au prezentat achiziții simulate și bunuri supraevaluate, prin care au păgubit banca cu 2,45 milioane de lei.