Fisuri în acordul UE-Mercosur: s-au înțeles cu UE, nu și între ei

Abia a intrat în vigoare acordul de liber schimb UE-Mercosur și au început să apară problemele. Acordul a avut oponenți importanți în UE, în frunte cu Franța. Rivalitățile dintre statele sud-americane par însă să-i dea o lovitură mai mare. În plus, UE a introdus, în mod neașteptat, cote de import pentru produsele finite din oțel provenite din țările Mercosur, încălcând acordul de liber schimb semnat în ianuarie, potrivit presei. Decizia a fost luată fără negocieri sau consultări prealabile cu statele membre Mercosur și cu țările asociate din America de Sud.

Milei provoacă revoluție în Mercosur

O organizație de liber schimb care tocmai a încheiat un acord de liber schimb cu UE, creând o piață cu peste 700 de milioane de locuitori și aproape un sfert din PIB-ul global, este subminată de ce cele două mari economii ale sale. Argentina și Brazilia contestă regulile de funcționare ale organizației. Președintele argentinian Javier Milei dorește renegocierea arhitecturii Mercosur astfel încât fiecare stat membru să poată încheia independent acorduri comerciale bilaterale. Asta ar contrazice principiul negocierilor externe comune în materie comercială, baza Mercosur.

Dependența Argentinei de SUA tensionează relațiile cu Brazilia

Spre finalul anului trecut, Argentina și SUA au încheiat un acord prin care Federal Reserve punea la dispoziția băncii centrale argentiniene 20 de miliarde de dolari – o gură de oxigen pentru președintele pro-Trump al Argentinei. Milei a încheiat apoi un acord vamal bilateral cu SUA, eliminând taxele vamale la peste 1.500 de produse. Brazilia a protestat – acest acord pune in pericol tariful vamal comun al Mercosur. Apoi, Argentina a solicitat aderarea la Acordul Cuprinzător pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), din care fac parte și Japonia, Canada, Australia și Regatul Unit. Asta a nemulțumit din nou Brazilia. Diplomația barziliană l-a taxat imediat pe Milei, arătând că dorește aderarea la un acord din care face parte Regatul Unit, țara căreia Argentina nu-i recunoaște suveranitatea asupra Insulelor Malvine (Falkland).

Milei îl provoacă pe Lula și boicotează summitul Mercosur

Riposta libertarianului Milei pentru președintele socialist brazilian Inacio Lula da Silva a venit cu câteva ore înaintea summitului Mercosur din Paraguay, pe 29 iunie. Milei l-a primit la Buenos Aires pe nimeni altul decât Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte populist de dreapta, condamnat în Brazilia la 27 de ani de închisoare, pentru planificarea unei lovituri de stat, după pierderea alegerilor prezidențiale din 2022. Acum, fiul său, lider al Partidului Liberal, este principalul contracandidat al socialistului Lula da Silva, la alegerile ce vor avea loc în luna octombrie. Președintele Argentinei a postat pe conturile social media mesajul ”Valul Albastru vine în Brazilia”. În acest context, Milei a invocat o criză guvernamentală, pentru a nu participa la summitul Mercosur din Paraguay.

Cotele de export în UE scindează  Mercosur

Tensiunile personale dintre lideri sunt doar simptomul. Cauza este conflictul structural din Mercosur. Lupta se dă nu numai pentru libertatea negocierilor independente. Este vorba și despre lupta pentru cotele scutite de taxă vamală oferite de UE în acordul semnat în ianuarie 2026 și aplicat începând din luna mai. Argentinienii s-au grăbit să profite de lipsa unui cadru și au luat partea leului. La doar câteva săptămâni după ratificarea acordului, exportatorii argentinieni epuizaseră deja cotele preferențiale pentru miere, ouă și orez destinate pieței europene.

Poziția Paraguayului, care deține președinția interimară a Mercosur este clară: cotele UE trebuie să se împartă egal între cele patru state membre Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay si Paraguay – Venezuela este suspendată). Chile, Peru, Columbia, Bolivia sunt state asociate Mercosur. Ministerul paraguayan de Externe a ilustrat miza disputei prin cifre concrete. Unele state partenere au propus limitarea exporturilor paraguayene de carne de vită către UE la doar 300–600 de tone, deși cota totală alocată Mercosur pentru această categorie depășește 6.000 de tone. Paraguay poate exporta mult mai mult. Asemenea propuneri înseamnă limitarea accesului comercial, nu facilitarea lui, așa cum ar trebui să facă o organizație de liber schimb precum Mercosur.

Noua hartă politică a Americii de Sud complică viitorul Mercosur

Dincolo de relația dintre Argentina si Brazilia, recentele alegeri din America de Sud vor favoriza noi dispute. La summitul Mercosur din Paraguay a participat și președintele chilian Jose Antonio Kast, un ultraconservator acuzat în presa de stânga că este un admirator al dictatorului Augusto Pinochet. Kast promovează o relație mai apropiată cu America lui Donald Trump. A participat și președintele populist de dreapta al Ecuadorului, Daniel Noboa. Este acuzat de restrângerea drepturilor și libertăților și promovarea unui regim autoritar, însă este și el un adept al apropierii de SUA. Sunt doi lideri care vor înclinați către dispute cu Brazilia socialistă.

Bolivia are un președinte de dreapta, Rodrigo Paz, ales în 2025. El se confruntă cu proteste ale agricultorilor și sindicatelor ce au izolat mai multe regiuni ale țării. Asta l-a obligat să părăsească La Paz și sa meargă în capitala constituțională Sucre. Columbia a fost reprezentată de președintele de stânga Gustavo Petro, aflat într-o relație rece cu administrația Trump. Însă Petro este la final de mandat. Alegerile au fost câștigate de extrema dreapta, prin Gabriel de la Espiella Otero. Brazilia și Columbia sunt pentru reprimirea Venezuelei în Mercosur (după răpirea fostului președinte Nicolas Maduro de către SUA). Sub noul președinte al Columbiei, sprijinul pentru acest demers va scădea. În Argentina, Javier Milei se opune categoric.

După UE, Japonia este noua miză pentru Mercosur

La summitul Mercosur s-a discutat despre negocieri pentru un parteneriat economic între Mercosur și Japonia. Brazilia dorește un asemenea parteneriat, pentru a reduce din inițiativele statelor Mercosur de a cere aderarea individuală la Parteneriatul Trans-Pacific (unde Japonia este vioara întâi). Argentina dorește să meargă pe cea din urmă cale. Iar noile guverne sud-americane pot înclina și ele spre această soluție.