Filarmonica „George Enescu” vă invită marţi, 14 ianuarie, ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, la un concert cameral de excepţie, avându-i ca invitaţi pe apreciata violonistă Adriana Winkler şi pe cunoscutul pianist Cristian Petrescu.
În program: Bela Bartok – „Şase dansuri româneşti”, “Sonata nr. 2, op.18”; George Enescu – Sonata nr. 3, op.25, „în caracter popular românesc”; Ludwig van Beethoven – Sonata nr. 9, în La major, op.47, “Kreutzer”.
Violonista Adriana Winkler a studiat la Bucureşti, cu profesorii Ştefan Gheorghiu şi Octavian Raţiu. După ce şi-a început cariera muzicală la Bucureşti, în anul 1996 a devenit concertmaistru al “Filarmonicii Regale a Galiciei” din Santiago de Compostela şi profesor de vioară la “Escuela de Altos Estudios Musicales” de Galicia. În paralel cu activitatea sa de orchestră şi cea pedagogică susţine concerte şi recitaluri în România, Spania, Germania, Anglia, Portugalia şi Olanda. Din 1996 cântă împreună cu pianistul Cristian Petrescu. Între 2007 şi 2011 a fost ataşat cultural al Ambasadei României de la Berlin.
Pianistul şi compozitorul Cristian Petrescu, imediat după admiterea în 1969 la Universitatea de Muzică (fostul Conservator „Ciprian Porumbescu”) la clasa de pian a profesoarei Ana Pitiş, a putut emigra din Republica Socialistă România datorită originii armene a familiei sale. După o scurtă şedere la Beirut (Liban), unde a debutat într-un recital la “Universitatea Americană” din Beirut, primeşte în octombrie 1970 o bursă la “Juilliard School” din New York. În 1972 primeşte la New York premiul „Aram Haciaturian” rezervat pianiştilor de origine armeană. În 1974, după încheierea cu un Master Degree a studiilor sale, obţine din partea „Cursurilor de vară de muzică contemporană” din Darmstadt o bursă pentru cursurile de pian din acelaşi an cu pianistul german Aloys Kontarski. În august 1974, la încheierea cursurilor, primeşte Premiul „Kranichstein” al oraşului Darmstadt pentru interpretarea în primă audiţie a “Klavierstück-ului nr. 4” de Wolfgang Riehm şi a “Sonatinei pentru flaut şi pian” de Pierre Boulez. Din toamna anului 1974 are o bursă de studii post-universitare la “Musikhochschule” din Köln la clasa profesorului Aloys Kontarski (pian) şi Karlheinz Stockhausen (compoziţie), fiind în acelaşi timp şi asistent la clasa de violoncel a directorului scolii, violoncelistul Siegfried Palm. Între 1975 şi 1977 este asistent la clasa de compoziţie a lui Karlheinz Stockhausen. În 1977 primeşte diploma de „Konzertexamen” şi asistă timp de un an (1977-78) la cursurile de compoziţie ale lui György Ligeti de la “Musikhochschule” din Hamburg. În 1981 intră ca pianist solist, după o audiţie de intrare extrem de dificilă, în “Ensemble Intercontemporain” din Paris, condus de Pierre Boulez, unde va rămâne până în 1986. După obţinerea, în 1989, a cetăţeniei franceze, se mută la Berlin, unde e invitat să cânte cu membrii Orchestrei Filarmonice din Berlin un program dedicat exclusiv muzicii lui Enescu, în concertul de deschidere a Sălii de muzică de cameră a filarmonicii (“Kammermusiksaal”). În 1994 este invitat din nou de către Filarmonica berlineză să cânte în aceeaşi sală un program dedicat muzicii compozitorilor unguri (Bartók, Ligeti, Kurtág). În 1998 Cristian Petrescu primeşte pentru înregistrarea sa, pentru firma “Harmonia Mundi” a lucrărilor pentru pian de Enescu, premiul criticii pariziene „Le Diapazon d’or”, precum şi „Grand prix du disque” al Academiei pariziene a discului, „Charles Cros”. Dintre compoziţiile sale menţionăm: “Nebenspiel/Joc secund” pentru mezzosoprană şi 6 instrumente, cvartetul de coarde “Tombeau de Enesco”, “Lunarul” – parafrază după Schoenberg şi Giraud.