Concert extraordinar la Sala Palatului

Mircea Baniciu, Josef Kappl şi Ovidiu Lipan Ţăndărică sunt muzicieni prodigioşi care, ajunşi la vârsta maturităţii artistice, aleg cu înţelepciune să nu se rupă de trecut, ci să caute în experienţa comună a tinereţii, puterea şi forţa de a duce mai departe o poveste care a făcut legendă. Anul acesta, Baniciu, Kappl şi Lipan prezintă “Pasărea Rock”, cel mai nou proiect muzical al celor trei. Deşi s-au mai întâlnit pe aceeaşi scenă în 2013 la diverse festivaluri sau evenimente muzicale, Baniciu, Kappl & Lipan vor susţine concertul de „învestire” a trupei “Pasărea Rock” în data de 25 martie 2014, la Sala Palatului, începând cu ora 19.00. Spectacolul, care va dura mai mult de două ore, va fi unul complet: lumini, sunet, scenografie şi costume deosebite, şi va aduce în faţa publicului şi invitaţi speciali.

Cele câteva apariţii ca „supergrup” au fost atât de bine primite de public încât experienţa de a cânta în această formulă a devenit certitudine. În 2013, Baniciu, Kappl & Lipan au deschis concertul “Deep Purple” (Cluj-Napoca), au participat la Festivalul “Folk You!”, ediţiile Vama Veche şi Bucureşti, la spectacolul „Centenar Maria Tănase” din Bucureşti şi au susţinut un concert la Târgu Mureş.

Mircea Baniciu este vocea inconfundabilă a “Cantafabulelor”, Josef Kappl este unul dintre compozitorii de geniu ai celui mai titrat album rock românesc al tuturor timpurilor, iar Ovidiu Lipan Ţăndărică, spiritul viu şi energia unui proiect foarte nou şi vechi deopotrivă. Fiecare dintre cei trei a dezvoltat ample proiecte individuale, însă involuntar şi irezistibil se simt atraşi de formula care i-a consacrat. Proiectul este întregit de Vlady Cnejevici – clape, Teo Boar – chitară electrică, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal.

Invitat special: Mani Neumann, supranumit „violonistul diavolului”, care va condimenta spectacolul cu intervenţiile sale diabolice.

Repertoriul stabilit pentru spectacolul de la Sala Palatului include compoziţii de pe albumul “Cantafabule”; hituri din repertoriul lui Mircea Baniciu; piese reorchestrate, ce fac parte din prima operă rock simfonic românească, “Meşterul Manole”, care a avut premiera mondială la finele lunii noiembrie 2013, la Timişoara. Acestora li se adaugă noi piese rock cu influenţe din folclorul universal, compuse special pentru acest proiect şi care combină sunetul anilor ’70, cu soundul secolului 21, trecând prin filtrul personal al fiecăruia dintre cei trei muzicieni.

Muzician şi solist vocal, Mircea Baniciu s-a remarcat în muzica românească la începutul anilor ’70 ca solist al formaţiei “Phoenix” (alături de Nicu Covaci, Josef Kappl, Costin Petrescu şi Valeriu Sepi). În această formulă sunt lansate unele dintre cele mai populare albume rock şi hituri absolute ale trupei: “Cei ce ne-au dat nume” (1972), “Meşterul Manole” (EP, 1973), “Mugur de fluier” (1974). Pe albumul “Mugur de fluier”, dintr-un „accident”, mai exact „pentru că trebuia să completăm discul cu patru minute” (Mircea Baniciu), apare şi piesa “Andrii Popa”, una dintre cele mai îndrăgite ale formaţiei şi singura piesă din discografia “Phoenix” compusă de Mircea Baniciu. În 1975, trupa se retrage în Munţii Semenic şi compune cea mai importantă operă rock a României – albumul “Cantafabule”. Este şi momentul în care Ovidiu Lipan Ţăndărică se alătură trupei.

Lăsaţi-vă învăluiţi de magia hiturilor

Odată cu plecarea colegilor săi din ţară, în 1977, Baniciu începe o carieră solo, timp în care scoate pe piaţă un EP şi patru albume: “Tristeţi provinciale”, “Ploaia”, “Secunda 1”, “Secunda 2”. În 1992, fondează “Pasărea Colibri” împreună cu Florian Pittiş, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici şi cântă în această formulă vreme de zece ani, timp în care lansează pe piaţă un DVD şi cinci albume: “În căutarea cuibului pierdut”, “Ciripituri”, “Cântece de bivuac”, “Încă 2000 de ani”, “Pasărea Colibri 10 ani”. În 2002, revine în trupa “Phoenix” cu ocazia concertului aniversar “Phoenix 40 de ani”. În următorii ani lansează cu “Phoenix” albumul “Baba Novak”, apoi îşi continuă cariera solo şi derulează simultan şi alte proiecte: “Pasărea Colibri”, “Tandreţuri pentru femei cu cei patru corifei” (împreună cu Mircea Vintilă, Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis).

Compozitor şi basist devenit celebru ca membru al trupei “Phoenix”, încă din 1970, Josef Kappl cântă şi la vioară, blockflöte, dar este şi vocalist.

În perioada colaborării cu “Phoenix” compune muzica pentru piesele: “Muzică şi muzichiie” şi “Dansul codrilor” (1974), “Uciderea balaurului”, “Pasărea Calandrinon”, “Filip şi cerbul”, “Vasiliscul şi aspida”, “Sirena”, “Pasărea Roc…k & roll” (1975). După despărţirea de “Phoenix” este membru fondator, în Germania, al trupelor “Lake” şi “Verstärkung”.

Cea mai recentă compoziţie este opera rock “Meşterul Manole” (2013), pusă în scenă împreună cu şi la Filarmonica „Banatul” din Timişoara, având premiera mondială în data de 31 noiembrie 2013.

Cel mai tânăr baterist al generaţiei sale, compozitor şi, mai apoi, muzician al lumii, Ovidiu Lipan Ţăndărică îşi leagă numele de cele mai bune trupe ale anilor ’70: “Roşu şi Negru”, “Phoenix”.

Împreună cu “Roşu şi Negru” lansează: “Roşu şi Negru”, “Leopardul” (singles, 1971); “Oameni de zăpadă”, “Imnul copiilor”, “Pădurea l-a gonit” (singles, 1974). Colaborarea cu “Phoenix” este fragmentată, dar foarte productivă şi se concretizează în apariţia unor albume fundamentale pentru rock-ul românesc: “Cantafabule” (1975), “Transsylvania” (1981), “Timişoara” (1992), “Aniversare 35” (1997), “Baba Novak” (2005). În Germania, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Josef Kappl şi Erland Krauser fondează proiectul rock “Madhouse”, care lansează, în 1979, două albume: “From the East” şi “Giacca de Blue”. După 1990, odată cu întoarcerea în ţară, Ovidiu Lipan Ţăndărică se concentrează pe propriile proiecte etno-rock: “Excalibur” (single, 1997), “Transilvania” (1998), “Visul Toboşarului” (1999), “Aniversare” (2003), “Bachiţa” (2004), “La Passion” (2006). Simultan, derulează proiecte ample în colaborare cu promotori de seamă ai muzicilor identitare, Gheorghe Zamfir, Grigore Leşe şi Marius Mihalache: “Renaşterea” (2001), “Getica” (2004), “Iskender” (2007) şi alţii.

Compozitor şi muzician, unul dintre cei mai buni claviaturişti români, Vlady Cnejevici îşi începe colaborarea cu formaţia “Compact”, în august 1987.

La începutul anului 1988 se lansează albumul “Cântec pentru prieteni”. În acelaşi an, “Compact” se scindează în “Compact B” şi “Compact C”, Vlad Cnejevici făcând parte din prima formaţie sub direcţia lui Teo Peter, care în 1991 lansează albumul “Cine eşti tu oare?”. “Compact B” cântă pe aceeaşi scenă cu nume celebre ale rock-ului mondial: “Uriah Heep” şi Ian Gillan (1992), “Nazareth” (1993), “Jethro Tull” (1994). În 1994 se lansează albumul “Mă voi întoarce”, piesa care dă titlul albumului fiind considerată chiar şi în ziua de azi una dintre cele mai frumoase balade rock din muzica românească. Din 1992, se alătură proiectului “Pasărea Colibri”. De-a lungul timpului, Vlady Cnejevici a fost membru a nenumărate trupe de vârf din România: “Progresiv TM”, “Ion Gyuri Pascu & The Blue Workers”, “Laura Stoica Band”, “Weinberger Blues Machine”. Numele său apare pe coperta a peste 30 de albume alături de numeroşi artişti aparţinând unor genuri muzicale variate.

Vedetele de la Pasărea Rock vor cânta alături de fanii lor

Chitarist şi vocalist, Teo Boar debutează în formaţia liceului la începutul anilor ′80, activând simultan în diferite trupe din Arad. În 1992, formaţia “Pacific” începe colaborarea cu Ioan Gyuri Pascu sub forma proiectului “Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers”, lansând pe piaţă patru albume şi desfăşurând o activitate concertistică intensă. Începând cu 1995, Teo Boar şi Vlady Cnejevici colaborează strâns cu grupul “Divertis” pentru spectacole şi emisiuni televizate. În 2003, proiectul “Pacific” se transformă în “Pacifica” (Teo Boar, Cristi Iorga, Marian Mihăilescu, Vlady Cnejevici), care înregistrează două albume în această formulă.

Din 2009, începe colaborarea cu “Mircea Baniciu Band”, iar din 2010 intră şi în componenţa formaţiei “Pasărea Colibri”. Pe parcursul celor 30 de ani de activitate, Teo Boar a colaborat cu zeci de artişti, a participat la numeroase concerte în ţară şi străinătate, emisiuni de televiziune, iar din 2011, împreună cu Vlady Cnejevici, produce muzică de film.

„Muzica românească este fantastică Atunci când am auzit muzica românească am spus: asta e muzica mea. Câteodată degetele mele îmi subminează autoritatea. Eu încerc să vorbesc cu ele ca şi cu prietenii mei, dar ele spun «da» şi în concert se comportă ca nebunele. Sunt solidare. Ele cred că sunt patru contra unu”.

Mani Neumann, neamţul cu „suflet de român“, supranumit şi “Der Teufelsgeiger” (Violonistul Diavolului), este considerat un maestru al viorii şi blockflöte. Este cunoscut în România şi ca urmare a activităţii sale de violonist în legendara formaţie “Phoenix”, din care a făcut parte începând cu anul 1978. A fost onorat cu premiul “MTV – Lifetime Award” şi decorat de preşedintele României cu ordinul “Meritul Cultural” în Gradul de Cavaler pentru merite culturale deosebite aduse României ca urmare a activităţii sale în trupa “Phoenix”. Din 1982, cântă împreună cu Ulli Brand în formaţia “Farfarello”, iar colaborările sale cu foştii colegi de la “Phoenix” au dus la proiecte încununate de succes.

În 1977 Marius Baţu înfiinţa, alături de Eugen Baboi, grupul “Poesis”. La jumătatea anilor ‘90, începe colaborări cu “Holograf”, “Compact”, “Ducu Bertzi”, “Mircea Vintilă”, “Ovidiu Lipan Ţăndărică” sau Dinu Olăraşu. O perioadă importantă a reprezentat-o cea alături de “Pasărea Colibri”. În prezent, Baţu îşi continuă proiectele solo, dar şi colaborările, susţine concerte în cluburile din ţară şi participă la festivaluri de gen.