' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
„Rugă pentru pace” este un concert de muzică sacră care îmbină sonoritățile transcendentale ale Requiemului de Faure cu rugăciunea bizantină și cântecul ancestral ebraic. Concertul se vrea un îndemn la pace între popoare și o comemorare a tuturor victimelor războiului din Ucraina.
Evenimentul, organizat de către Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, are loc în data de 2 aprilie, ora 20:00, în interiorul Catedralei Sfântul Iosif din Capitală.
Distributia artistică este formată din Marta Sandu Ofrim (sopran), Maria Miron Sârbu (mezzosopran) și Leonard Bernad (bass), acompaniați de către Orchestra Metropolitană București și Corul Accoustic, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, Manager General al Operei Naționale București.
Intrarea este liberă. Concertul va fi transmis live pe canalul de Youtube al Catedralei Sfântul Iosif.
„Rugă pentru pace” este un concert de muzică sacră care îmbină sonoritățile transcendentale ale Requiemului de Faure (SLUJBA de INMORMANTARE) cu rugăciunea bizantină (a BUCOVINEI) și cântecul ancestral ARHAIC (al GETO-DACILOR cei de pe TARAMURILE cele ROMANESTI) …
„Rugă pentru pace” … ESTE un CONCERT de MUZICA sacra GETO-DACICA de pe TARAMURILE tracice de la VEST de NIPRU … SI INCLUDE in PROGRAM … cantecele lirice, de iubire, de pahar (scolie), eroice, bocetele (torelli), insotite de fluiere, syrinx, buciuna, trompeta (carnyx), magadis …
PS. SPICUIRI din PROGRAMUL SCRIS al CONCERTULUI (care va fi difuzat in sala de concert):
Pretioase sunt scrierile literare sau istorice ale vremii, care ne ofera o imagine asupra muzicii trace si, implicit, geto-dace. Strabon (in Geografia sa) considera ca toata muzica veche este ,,de obarsie traca si asiatica, atat ca melodie, ritm, cat si ca muzica instrumentala”. Printre vestitii lor muzicieni, tracii l-au avut pe Orfeu (urmat de Musaios, Thamiris, Eumolp), creatorul misterelor orfice, care erau realizate doar de initiati. Poetul roman Publius Ovidius Naso (in Metamorfoze) si poetul latin Publius Virgiliu Maro (in Georgicele) il zugravesc poetic pe tracul Orfeu, iar in tragedia sa, Bacchante, Euripide sustine ca Dionysos a venit mai intai din Tracia. Iordanes remarca puternica impresie facuta lui Filip al II-lea al Macedoniei de preotii geti (in 339 BC), atunci cand i-au prezentat solia de pace, invocand prin rugi protectia si binecuvantarea zeilor. In dialogul Charmide, Platon isi aminteste ca a invatat de la un vraci trac un descantec cu forte mirifice in vindecarea sufletului si a trupului. Raspandite erau si cantecele lirice, de iubire, de pahar (scolie), eroice, bocetele (torelli), insotite de fluiere, syrinx, buciuna, trompeta (carnyx), magadis.