Concerte cu adieri de Crăciun

Cvartetul White Harps

Institutul Italian de Cultură din Bucureşti are plăcerea de a vă invita marţi, 11 decembrie, la ora 19.00, la Teatrul „Odeon” (Sala Majestic), la o seară muzicală dedicată Crăciunului. O ocazie de a asculta un repertoriu rafinat, interpretat de un grup neobişnuit şi, în acelaşi timp, un prilej pentru toţi prietenii culturii italiene să se întâlnească şi să-şi facă urările de “Sărbători Fericite”.

Protagonistul spectacolului este un cvartet de harpe, compus numai din femei, care la fiecare apariţie reuşeşte să obţină ropote de aplauze şi sinceră admiraţie.

Cvartetul “White Harps” a luat fiinţă în 1993 şi de atunci succesul de care s-a bucurat a fost tot mai mare. “White Harps” s-a născut din nevoia de a experimenta noi valenţe acustico-expresive ale harpei, nevoie care se împlineşte prin abordarea mai multor genuri muzicale şi propunând un repertoriu care merge de la Vivaldi la Gershwin, de la motivele clasice la dansurile spaniole, de la piesele jazz la cele contemporane. Cuceriţi de particularităţile ieşite din comun ale grupului, cunoscuţi compozitori italieni, precum Giorgio Gaslini şi Fabrizio Francia, au compus şi dedicat grupului noi opere.

După terminarea studiilor cu rezultate excelente, membrele cvartetului, Sabina Baratella, Alessandra Targa, Alice Belardini-Pini, Giulia Rettore, s-au perfecţionat cu profesori de renume mondial şi au participat la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale unde s-au clasat mereu pe primele locuri. Pe lângă activitatea concertistică, se dedică şi activităţii didactice şi colaborează cu orchestre de renume.

Dana Borşan, pe scena Ateneului Român

Muzică de film sub bagheta lui Horia Andreescu

Dirijorul Horia Andreescu

Filarmonica “George Enescu” vă aşteaptă joi 13 şi vineri 14 decembrie, la ora 19.00, la două concerte simfonice, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu, cu un program dedicat muzicii de film.

În program: Extrase din Suita “Mihai Viteazul”, de Tiberiu Olah, “Concertul pentru pian şi orchestră în Mi bemol major, KV 482”, de Wolfgang Amadeus Mozart, muzică din filmele “La Strada” şi “Waterloo”, de Nino Rota.

Solistă, pianista Dana Borşan. „…o mare artistă, una dintre cele mai strălucite pianiste…”, aprecia cronicarul de la Actualitatea muzicală”, iar cel de la “Die Rheinpfalz” scria: “…această muziciană pur-sânge a oferit o interpretare vibrantă, cu o precizie riguroasă, o strălucire tragică şi un foc fascinant”.

„…virtuozitate fără limite…forţa din cântul ei au fost permanent întrepătrunse de o delicată sensibilitate iar melodica virtuoză s-a combinat cu spiritualitatea muzicii…”, considera “Münchner Merkur”, adăugând: „…furtună de aplauze pentru grandioasa artistă…”.

Născută la Cluj, licenţiată a “Universităţii Naţionale de Muzică” din Bucureşti şi beneficiară a unei burse a Comunităţii Europene, la “Hochschule der Künste” din Berlin, discipolă a maeştrilor Gabriel Amiraş şi Georg Sava, Dana Borşan a urmat cursuri de măiestrie cu Hans Leygraf, la “Mozarteum” – Salzburg şi Helene Boschi, la Weimar.

Interpretă fascinantă, cu o putere de expresie deosebită, artistă de o desăvârşită muzicalitate, Dana Borşan şi-a câştigat un loc binemeritat în elita pianisticii româneşti. Prof. univ. dr. la “Universitatea Naţională de Muzică” din Bucureşti, Dana Borşan este, din anul 2000, solist concertist al “Orchestrelor si Corurilor Radio”.

Debutul pe podiumul de concert, la doar 12 ani, cu “Rondo-Concert pentru pian şi orchestră în Re major” de Mozart confirma apariţia unui talent neobişnuit. În scurt timp, tânăra artistă avea să cucerească numeroase premii în competiţii naţionale, să concerteze alături de orchestra Filarmonicii „G. Enescu”, de orchestra “Studio” a Radiodifuziunii Române, precum şi orchestrele filarmonicilor din Cluj, Târgu Mureş, Braşov.

Un moment decisiv în cariera sa l-a constituit dobândirea Premiului II şi a Medaliei de argint la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, Concursul „Robert Schumann” de la Zwickau. Interpretarea aleasă, controlul emoţional perfect, construcţia arhitecturală, au fost câteva dintre calităţile ce i-au adus acest premiu, la vârsta de 19 ani, propulsând-o în viaţa de concert internaţională.

Numele Danei Borşan apare constant, de peste 35 de ani, pe afişele tuturor filarmonicilor din România şi în programe de concert din străinătate. A susţinut, în 17 ţări (Germania, Franţa, Italia, Irlanda, Spania, Marea Britanie, Norvegia, Cehia, Slovacia, Rusia, Moldova, Bulgaria, China, Ungaria etc.), peste 900 de concerte şi recitaluri, propunând de fiecare dată programe de substanţă, cu repertorii diverse, adevărate provocări pentru evoluţia oricărui pianist.

A cântat pe scene de prestigiu din Berlin, Dresda, Stuttgart, Essen, Paris, Bruxelles, Varşovia, Viena, Sydney, Budapesta, Oslo, Hong Kong, Bologna, Assisi, Aberdeen, Cork etc. Cea mai consecventă şi susţinută prezenţă concertistică a artistei se înscrie în spaţiul german.

A colaborat cu peste 200 de dirijori, printre care: Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Misha Katz, Daisuke Soga, Alexis Hauser, Jin Wang, Francesco Rettig, Sebastien Rouland, Erwin Acel, Emil Simon, Tadeo Nakajima, Paul Nadler, Manfred Ramin, Jochen Wohner, Otakar Thrlik, Emil Tabakov, Cristoph Adt, Dejan Savic, Mark Mast, Mihail Secikin, Alexandru Samoilă, Amaury de Closel, Corneliu Dumbrăveanu, Ludovic Bacs, Ion Baciu, Remus Georgescu, Ilarion Ionescu-Galaţi, Ovidiu Bălan, Petre Sbârcea, Iosif Conta, Mihai Agafiţei, Antal Jancsovics, Vlad Conta, Dumitru Goia, Cristian Neagu, Tiberiu Soare, Radu Popa…

Pianista Dana Borşan

Numele Danei Borşan a apărut pe afişele festivalurilor de la Aberdeen , Potsdam, Faenza, Chişinău, Bucureşti – Festivalul “George Enescu”, Festivalul “Dinu Lipatti”, Cluj – Festivalul “Mozart“ etc.

În anul 2011, pianista a fost invitată să concerteze, în cadrul Festivalului Internaţional “Robert Schumann“ de la Zwickau (“Concertul” de Brahms) şi în cadrul Festivalului “George Enescu“ (“Concertul” de Hanns Wolf).

Repertoriul pianistei include peste 50 de concerte, precum şi programe consistente, atractive, de recital şi de muzică de cameră.

Deşi preferă creaţiile clasicismului vienez şi ale marilor romantici (Schumann, Chopin, Liszt, Brahms), artista are în repertoriu lucrări inedite, prezentate în primă audiţie la Bucureşti (Concertele de Hanns Wolf, M. Moszkowski, Siegfried Matthus, Sigismund Toduţă).

Solistă concertistă a “Orchestrelor şi corurilor Radio”, Dana Borşan a încheiat în anul 2006 un proiect deosebit – “Integrala Concertelor pentru pian şi orchestră” de W.A. Mozart, eveniment în premieră în viaţa muzicală românească, concretizat în concerte susţinute alături de Orchestra de Cameră Radio şi o serie de 8 CD-uri editate de „Casa Radio”.

Un alt proiect realizat este “Integrala Sonatelor pentru vioară şi pian” de W.A. Mozart, împreună cu violonistul Alexandru Tomescu, recitaluri deosebit de bine primite de public şi de presă.

Până în prezent, artista a realizat 16 apariţii discografice la case bine cunoscute: “Eterna”, “KU.Classics”, “Electrecord”, “Casa Radio”, peste 1.600 de minute înregistrate la Radio România, emisiuni radio şi TV în România, Moldova, Germania, Ungaria.

Despre toate acestea, comentatorii de specialitate scriau: „Tehnica de mare clasă, adânca participare sufletească, intuirea stilurilor, ştiinţa etajării sonorităţilor, relevă uriaşul talent al artistei” (“Adevărul literar şi artistic”) sau ”Dana Borşan scoate muzica, emoţia, substanţa sufletească din pian… are un ton substanţial şi abundent, cultivă poezia sonoră…” (“România liberă”).

Artista a fost distinsă cu premiile “Uniunii Criticilor muzicali” (1991şi 2006) şi al revistei “Actualitatea muzicală”(1998).

În paralel cu activitatea artistică, Dana Borşan susţine şi o activitate didactică remarcabilă; conduce din 1990 o clasă de pian, studenţii săi obţinând numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale, afirmându-se în viaţa de concert (Toma Popovici, Alexandra Costin, Amalia Bonciocat, Rebeca Omordia, Andrei Licareţ, Alexandru Petrovici, Raluca Ouatu, Cătălin Dima). Din februarie 2012 este preşedintele Senatului acestei prestigioase instituţii.

Dana Borşan a susţinut cursuri de măiestrie la Catania, Wuppertal, Essen şi, în cadrul programului “Erasmus-Socrates”, la universităţile din Weimar, Stuttgart, Paris, Cork şi Oslo, a participat în juriile concursurilor internaţionale din Hong Kong, Oslo, Guerande, Bucureşti, Arad etc…

Horia Andreescu este astăzi dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”. Fondator al orchestrei de cameră “Virtuozii” din Bucureşti, profesor asociat al “Universităţii Naţionale de Muzică” din Bucureşti, Horia Andreescu a fost mulţi ani director al formaţiilor muzicale Radio.

Dacă asculţi “Eroica”, “Simfonia nr. 3” de Enescu, simfonii şi misse de Haydn, “Chain 1” şi “Chain 2” de Lutoslawski sau “Simfonia nr. 6” de Mahler, constaţi cât de largi sunt dispoziţiile artistice ale lui Horia Andreescu, cu câtă ardoare caută adevărul unei muzici şi cum ajunge la acesta prin vigoarea talentului său, prin fertila sa imaginaţie, prin ştiinţă şi curaj. Da, are curajul să atace viu şi proaspăt, prin propria sa trăire muzicală, chiar şi aşa-numitele şlagăre ale repertoriului universal.

Studiile sale la Universitatea de Muzică din Bucureşti (compoziţie şi dirijat cu profesori excepţionali), la Academia de Muzică de la Viena (cu Hans Swarowski şi Karl Osterreicher), precum şi cursurile cu Sergiu Celibidache sunt o bază solidă a devenirii sale dirijorale.

Din colaborările lui Horia Andreescu cu orchestre din România şi din străinătate – mai cu seamă din Germania, unde numără 13 ani de „dirijor oaspete permanent” la “Rundfunk Sinfonieorchester” din Berlin, 10 ani cu aceeaşi funcţie la “Dresdner Philharmonie” şi 21 de ani la “Staatskapelle Schwerin” -, există peste 60 de înregistrări pe piaţa discografică, dintre care 16 cu orchestre din Europa. Iată câteva dintre cele mai recente: un CD realizat cu “Rundfunk Sinfonieorchester” Berlin, editat la C.P.O. în 2007; altul înregistrat la “Westdeutscher Rundfunk” din Köln (creaţii ale compozitorului Pascal Bentoiu), editat în 2004 la Hastedt; un CD editat în 2008 la „Electrecord” cu lucrări de Dvorak şi Musorgski-Funtek, înregistrate cu “Netherlands Philharmonic Orchestra”, şi, în 2009, “Oratoriul Bizantin de Paşti” de Paul Constantinescu, la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, editat de “Casa Radio”.

“Integrala Enescu” (8 CD-uri), editată de „Electrecord” şi „Olympia-Londra” şi bine difuzată, contribuie consistent la cunoaşterea, de la Tokyo până la New York, a acestui mare compozitor.

Colaborarea dirijorului Horia Andreescu cu multe alte orchestre, de pildă “London Symphony Orchestra”, “Wiener Symphoniker”, “Royal Philharmonic Orchestra”, filarmonicile din Amsterdam, Stuttgart, orchestrele simfonice din Ierusalim, Nagoya, “BBC Scottish”, orchestrele radio din Madrid, Leipzig, precum şi turneele individuale sau cu “Orchestra Naţională Radio” şi Filarmonica „George Enescu” la festivaluri ca “Wiener Festwochen”, “Dresdner Festspiele”, “Europa Musicale München” şi, fireşte, Festivalul Internaţional „George Enescu” de la Bucureşti, rotunjesc succinta prezentare a acestui dirijor.

Pianistul „fenomen” Martino Tirimo

Martino Tirimo

Vineri, 14 decembrie, la ora 19.00, va avea loc, la Sala Radio, Concertul Extraordinar dedicat Preşedinţiei Ciprului la Consiliul Uniunii Europene (1 iulie – 31 decembrie 2012), sub bagheta dirijorului dirijorului grec Nikos Christodoulou, care a ocupat funcţia de director muzical al “Orchestrei Simfonice Radio” din Grecia, al “Orchestrei Simfonice” şi Corului din Atena, derulând o bogată activitate internaţională. Invitatul special al acestui eveniment este pianistul Martino Tirimo.

La vârsta de doar opt ani, Martino Tirimo susţinea primul său concert în calitate de pianist, la 12 ani dirija deja opera “La Traviata” cu solişti de renume, iar la 16 ani absolvea cursurile “Academiei Regale de Muzică” din Londra, construind de atunci o carieră artistică impresionantă. Născut în Cipru, dar având origini greceşti, este una dintre personalităţile care au purtat flacăra olimpică în 2004.

La concertul susţinut de “Orchestra Naţională Radio”, va participa şi “Corului Academic Radio”, dirijat de Dan Mihai Goia.

Precum cele două coperţi ale unei cărţi, concertul va începe şi se va încheia prin lucrări închinate celor două ţări, celei sărbătorite şi celei gazdă: uvertura operei “Rosamunda – Prinţesa Ciprului”, partitură semnată de Schubert şi “Rapsodia română nr. 1”, capodoperă a lui George Enescu. Din programul serii vor mai face parte lucrări care aparţin unora dintre cei mai mari compozitori ai lumii: Chopin – “Andante spianato” şi “Marea Poloneză”, prilej de întâlnire a publicului cu accentele tipic romantice ale compozitorului polonez, Beethoven – “Fantezia pentru pian, solişti, cor şi orchestră, op. 80”, lucrare a cărei premieră a avut loc în 1808, cu Beethoven însuşi în ipostază de solist, şi Debussy – “12 Preludii” din caietul 2, prezentate chiar în orchestraţia lui Nikos Christodoulou.

Cu o personalitate artistică complexă, Nikos Christodoulou a reuşit să se impună în lumea artistică repurtând succese de dirijor, pianist şi compozitor deopotrivă.

A studiat cu Y.A. Papaioannou la “Liceul de Muzică” din München, a absolvit apoi cursurile Conservatorului din Atena, unde a studiat pianul. La “Colegiul Regal de Muzică” din Londra a studiat dirijatul, iar în anul 1991, în urma obţinerii unei burse de studio, a lucrat ca asistent al dirijorului Sir Charles Mackerras la Opera “Metropolitan” din New York.

A colaborat cu “Academy of St. Martin in the Fields”, Orchestra Simfonică Aalborg, Orchestra Simfonică BBC, Orchestra Filarmonică din Armenia, “Moscow Bach Center Orchestra”, “Berliner Sinfonie-Orchester”, Orchestra Simfonică din Malmö, “Orchestra Simfonică Island”, Orchestra Simfonică din Odense, “Orchestra Naţională Radio”, Orchestra de Cameră “Serenade”, Orchestra Simfonică din Cipru, Opera “Bolşoi”.

Dirijorul a dedicat compozitorului Nikos Skalkottas o serie de înregistrări realizate în premieră şi primite cu mult entuziasm de critica de specialitate, obţinând totodată numeroase premii.

Nikos Christodoulou a fost director muzical al “Orchestrei Simfonice Radio” din Grecia, al “Orchestrei Simfonice” şi Corului din Atena. A fost director artistic al Festivalului “Chopin Hommage” (Atena – 2010), primind şi un premiu din partea statului polonez.

Activitatea sa de compozitor şi orchestrator este prolifică, fiind marcată de numeroase lucrări printre care se numără şi orchestrarea celor 12 “Preludii” de Claude Debussy.

Născut în Cipru, dar având origini greceşti, Martino Tirimo avea să se stabilească împreună cu familia sa în Londra, absolvind la vârsta de 16 ani cursurile “Academiei Regale de Muzică” din capitala Marii Britanii, urmând apoi să se perfecţioneze la Viena cu Gordon Green.

A susţinut numeroase concerte alături de Filarmonica din Viena, “Dresden Staatskapelle”, “Leipzig Gewandhaus”, “Bayerischer Rundfunk”, “London Symphony”, Filarmonica din Londra, “Academy of St. Martin in the Fields”, colaborând cu numeroşi dirijori, dintre care îi amintim pe Kurt Masur, Emmanuel Krivine, Cristian Mandeal, Vladimir Spivakov, Sir Simon Rattle.

Deţine 50 de înregistrări pe disc, dintre care CD-ul ce include “Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră” şi “Rapsodia pe o temă de Paganini” de Rahmaninov a fost considerat unul dintre cele mai bine vândute discuri EMI, fiind distins cu “Discul de Aur” în anul 1994. În anul 2011 a primit premiul Fundaţiei “Nemitsas” pentru “Excelenţă în Arte şi Ştiinţă”.

Martino Tirimo are un repertoriu extrem de divers din care transpare însă pasiunea pentru Schubert, pianistul dedicând acestui mare compozitor un ciclu de recitaluri la “Wigmore Hall”, înregistrate pe CD-uri editate de EMI. Pasiunea pentru dirijat continuă, artistul colaborând cu diverse orchestre din Europa, totodată talentul său muzical găsindu-şi exprimarea şi prin compoziţie.

Începem a colinda…

Cetele tradiţionale de colindători se întrec în urări pe scena Sălii Radio!

Luna decembrie înseamnă pentru melomanii de toate vârstele, iubitori ai unor genuri muzicale diverse, concerte-surpriză pe scena Sălii Radio, din care nu puteau lipsi colindele şi cântecele de Crăciun, un prilej pentru spectatori să intre în atmosfera plină de farmec a sărbătorilor. Dacă în data de 9 decembrie publicul s-a bucurat de colinde interpretate de copii sau de partituri cu influenţă religioasă cântate de două ansambluri artistice de profil, iar în 13 decembrie “Corul Academic Radio” va aduce la viaţă cântece de Crăciun de origine slavă, în concertul programat duminică, 16 decembrie, la ora 17.00, veţi avea ocazia să ascultaţi un concert tradiţional de colinde.

Vă este dor de cetele de colindători de acasă, de miros de cozonac, nuci şi mere şi de steaua care vesteşte naşterea Domnului? Sub titlul „Începem a colinda…”, ansambluri de datini şi obiceiuri şi grupuri de colindători din Arad, Sibiu, Mehedinţi, Suceava, Tulcea, Vrancea, Maramureş vor readuce la Sala Radio farmecul copilăriei.

Îi veţi asculta pe Marcel Părău şi grupul de colindători „Merghindeal”, din judeţul Sibiu, pe Alina şi Genuca Ceuca, Elena Mimiş Trancă şi grupul „Liliacul” din Mehedinţi, ansamblul „Junii Crişului”, ansamblul „Măgura-Cerneşti” din Maramureş, ansamblul „Poieniţa” din judeţul Suceava, ansamblul de colindători „Moşoaiele” din Tulcea şi ansamblul de colindători „Chipăruşul” din Vrancea.

Evenimentul va fi prezentat de actriţa Nataşa Raab, şef producţie este Anca Negoescu, iar realizarea întregului concert i-a revenit Violetei Ianculescu.

Concert de colinde, cu Hruşcă

Ştefan Hruşcă

După un lung turneu prin ţară, cu 14 concerte în 14 oraşe, Ştefan Hruşcă, chiar dacă nu mai locuieşte în România de peste 20 de ani, vine de fiecare dată cu sufletul încărcat de colinde. Hruşcă le aduce românilor Crăciunul adevărat. Aşadar, mergeţi să-l ascultaţi pe Ştefan Hruşcă în concertul “La mijlocul cerului”, la Sala Palatului, în 20 decembrie, la ora 19.30, unde îi va avea ca invitaţi speciali pe membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal”. O provocare uriaşă, pe măsura vocii lui Hruşcă, dar care arată cât de mult e îndrăgit de români.

Totodată, veţi putea cumpăra noul său album de colinde “La mijocul cerului”, lansat anul acesta şi pe care îl promovează în acest turneu. Turneul maramureşeanului se va sfârşi în Canada, patria lui adoptivă.

Muzică pentru viaţă

Trupa Viţa de Vie

Nu este un concert tradiţional de Crăciun, dar reuneşte marţi, 18 decembrie, de la ora 20.00, în “The Silver Church” din Bucureşti (ce se află pe Strada Plevnei nr. 61) mai mulţi artişti tineri care vor să-i sprijine pe nefericiţii copii care suferă de cancer. Astfel, “Viţa de Vie”, “Les Elephants Bizzares”, “Gojira”, “Moonlight breakfast”, Alexandrina Hristov vă vor cânta şi încânta cu ritmuri de jazz, rock sau electro. Cu acest gând frumos de a fi aproape unor oameni loviţi de soartă, se vor strânge fonduri pentru dotarea şi utilarea Secţiei de Oncologie de la Spitalul “Marie Curie”.

Maestrul Christian Badea, dirijor principal al Filarmonicii “George Enescu

Dirijorul Christian Badea

Obiectivul principal al Filarmonicii „George Enescu” rămâne cel enunţat la începutul mandatului actualului director general: formaţiile muzicale – în primul rând Orchestra simfonică şi Corul academic – să reintre în rândul celor mai bune orchestre de profil din Europa. Cu această motivaţie s-a apelat la dirijori de mare valoare, cu consacrare internaţională, care pot conferi personalitate şi identitate muzicală ansamblurilor Filarmonicii.

Filarmonica „George Enescu” este privilegiată să aibă colaborator pe unul dintre cei mai reputaţi dirijori români, maestrul Christian Badea, aclamat în cele mai prestigioase săli de concert din America de Nord, Europa, Australia, Asia. Maestrul Christian Badea este dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu” începând cu stagiunea 2012 – 2013.

A studiat vioara la “Conservatorul de Muzică” din Bucureşti şi a urmat studiile de dirijat de orchestră la Bruxelles. Le-a continuat la “Mozarteum” din Salzburg, sub îndrumarea lui Herbert von Karajan, şi s-a perfecţionat la “Juilliard School” din New York, unde principalul său mentor a fost Leonard Bernstein.

În Europa, Christian Badea a condus, printre altele, orchestrele “Royal Philharmonic” şi “BBC Symphony” din Londra, “Residentie Orchestra” din Haga, “Amsterdam Philharmonic” şi “Orchestra Radio” din Olanda, “Beethovenhalle” din Bonn, Orchestrele “Radio” şi “l’Ile de France” din Paris, “Orchestra Naţională” din Lyon, “RAI” din Torino, “Santa Cecilia” din Roma, “Maggio Musicale” din Florenţa, “Filarmonica” din Budapesta, “Orchestra Naţională a Spaniei” din Madrid şi orchestrele din Valencia, Sevilla şi Bilbao. În Asia a condus Filarmonica din Hong Kong şi a întreprins un turneu în Japonia cu “Orchestra Filarmonicii” din Tokyo. În America de Nord, Christian Badea s-a aflat la pupitrul orchestrelor simfonice din Pittsburgh, Washington D.C., Atlanta, Detroit, Baltimore, Rochester şi Montreal.

Dintre înregistrările realizate de Christian Badea, de referinţă este cea pentru Telarc, cu “Royal Philarmonic” din Londra, interpretând “Simfonia nr. 3”, de Saint-Saens, cât şi înregistrarea live a operei “Antoniu şi Cleopatra”, de Samuel Barber, distinsă cu Premiul “Grammy”.

A colaborat cu interpreţi de renume precum Mstislav Rostropovici, Yo Yo Ma, Zefim Bronfman, Shlomo Mintz, Midori Seiler, Cho Liang Lin, Mitsuko Uchida, Gerhard Oppitz, Lynn Harrell, Placido Domingo, Renée Fleming, Bryn Terfel, Natalie Dessay, Rolando Villazon, Simon Keenlyside, Thomas Hampson şi cu regizori precum Stefan Herheim, Bruce Beresford, David Pountney, Franco Zeffirelli, Andrei Şerban şi Keith Warner.

Ca invitat permanent, timp de un deceniu, Christian Badea a dirijat peste 160 de spectacole la “Metropolitan Opera” din New York, într-un repertoriu variat.

În Europa a fost un oaspete frecvent la “Covent Garden Royal Opera House” din Londra, “Opera de Stat” din Viena, teatrele de operă din München, Hamburg, Geneva, Bruxelles, Amsterdam, Copenhaga, Stockholm, Torino, Bologna, Lyon, iar în America de Nord la Houston, Dallas, Toronto, Montreal şi Detroit.

În 2008, Christian Badea a condus Orchestra Filarmonicii „George Enescu” într-un concert aniversar, la deschiderea celei de a 140-a stagiuni. În acelaşi an, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, i-a fost conferit titlul de “Doctor Honoris Causa” şi a fost distins cu Ordinul “Meritul Cultural”, decernat de Preşedinţia României.

“Prezenţa maestrului Christian Badea la pupitrul Filarmonicii «George Enescu» este o garanţie pentru înalta performanţă artistică şi o certitudine că ţinta propusă poate fi atinsă. Alăturându-l pe Christian Badea celorlalţi doi dirijori principali, maeştrii Horia Andreescu şi Camil Marinescu, care deţin şi ei remarcabile performanţe artistice, consider că formula acestui trio de muzicieni de elită va permite împlinirea dorinţei noastre ambiţioase care este plasarea orchestrei simfonice şi a corului Filarmonicii în ierarhia de vârf a muzicii europene”, a declarat Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti.