Concerte şi lansări de CD-uri la Ateneul Român

Filarmonica “George Enescu” anunţă un nou concert de coruri şi arii din opere, ce va avea loc la Ateneul Român, marţi, 22 mai, la ora 19.00.

Corul Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner, şi soliştii Mădălina Constantin, Elena Stancu, Mădălina Stan, Alina Ionescu, Andreea Petrea, Răzvan Georgescu, Mihai Teodoru şi Tania Nicolae propun un program ce va cuprinde: Psalmul „De Profundis” şi Corul „Placido e il mar…” din opera “Idomeneo”, Duetul „Ora pro nobis”, Aria „Batti, Batti”, din opera “Don Giovanni”, Corul „Coriamo, fuggiamo” din opera “Idomeneo”, Aria lui Zoroastru din opera „Flautul fermecat”, Duetul „Guarda mia sorella” din opera “Cosi fan tutte”, Aria Zerlinei din “Don Giovanni”, Aria „Non piu andrai” din opera “Nunta lui Figaro”, “Corul deţinuţilor” din opera “Fidelio”, Corul „Coborâţi, voi, muze blânde” din cantata „Ruinele Atenei”, Corul final din opera „Flautul fermecat”.

Miercuri, 23 mai, la ora 13.30, la Ateneul Român, este anunţată apariţia dublului CD/DVD „Yuri Botnari şi Orchestra Filarmonicii George Enescu”.

Această iniţiativă, lansată în premieră de Filarmonica “George Enescu” şi “Russian Music Society”, marchează un nou început în sfera vizibilităţii media, atât în România, cât şi pe plan internaţional.

Yuri Botnari este Dirijor Principal al “Moscow Great Hall Symphony Orchestra”, Dirijor invitat al “Moscow Philharmonic Orchestra” şi deţine funcţia de Vicepreşedinte al “Russian Music Society”. Muzicianul a obţinut Doctoratul în Dirijat şi Diplomele de Licenţă sub îndrumarea celebrilor maeştri Gennady Rozhdestvensky, Yuri Simoniv şi Ilia Mussin, la Conservatoarele din Moscova şi Leningrad.

S-a născut la Chişinău, Republica Moldova. A studiat vioara la “Şcoala Naţională pentru copii supradotaţi”, iar la numai 16 ani a câştigat primul Mare Premiu la un concurs instrumental din oraşul natal.

După absolvirea Conservatorului din Chişinău, Yuri Botnari a început o serie de colaborări cu diferite orchestre din Rusia, în calitate de interpret, orchestrator şi compozitor. În anul 1982 a devenit cel mai tânăr câştigător al “Concursului Regional pentru Tineri Compozitori” şi tot în acelaşi an şi-a făcut debutul dirijoral.

Un an mai târziu se afla la pupitrul celebrei “Orchestre de Stat” din Leningrad, iar colaborările cu prestigioasa orchestră i-au consolidat nu numai statutul dirijoral, ci şi pe cel de abil orchestrator.

Anul absolvirii, 1986, i-a adus colaborări cu diferite orchestre europene, dar şi succese pe marile scene ale lumii. În anul 1985 a fost numit Director Artistic şi Dirijor Prim al “Teatrului Naţional Muzical” din Chişinău, iar între anii 1987 şi 1992 şi-a continuat perfecţionarea sub atenta îndrumare a idolului său, maestrul artei dirijorale ruse, Yuri Simonov.

Anii ce au urmat l-au propulsat în lumina reflectoarelor, stilul său dirijoral devenind în scurt timp reper pentru generaţiile de tineri dirijori. A fost invitat să jurizeze în diverse competiţii şi a iniţiat o serie de Festivaluri Orchestrale şi de Operă.

Aportul său la promovarea culturii muzicale ruse a continuat fervent prin înregistrarea a nu mai puţin de 8 CD-uri în decursul unui singur an, pentru celebre companii din Japonia, Italia şi România, alături de “Moscow Great Hall Symphony Orchestra”.

În anul 2003, Yuri Botnari a început colaborările cu “Orchestra Filarmonicii din Moscova” şi de atunci prestigioasa formaţie îl are ca invitat permanent în fiecare an. Alături de ea şi de dirijorul Yuri Simonov, Yuri Botnari a iniţiat o serie de înregistrări de colecţie, celebra casă de discuri SONY deţinând exclusivitatea producerii acestor valoroase interpretări.

Entuziasmul, dar şi suportul său financiar, orientate către celebra “Russian Music Society”, au dus la reabilitarea acestei organizaţii şi relansarea ei în rândul celor mai prestigioase asociaţii muzicale mondiale.

În anul 2005, Guvernul României i-a oferit distincţia “Medalia de aur George Enescu” pentru cea mai bună variantă dirijorală a Simfoniilor Enesciene, iar Institutul Biografic American i-a conferit titlul “Great Mind of the 21st century”.

De peste 140 de ani, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu“ dă pulsul vieţii muzicale româneşti în inima capitalei, la Ateneul Român, locul unde tradiţia întâlneşte modernitatea. Spaţiul generos, în egală măsură spectaculos şi sobru, prilejuieşte melomanilor întâlniri atât cu marii clasici, cât şi cu muzica contemporană.

Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Cristian Mandeal, adevăraţi maeştri ai baghetei, s-au dovedit lideri care au ştiut să păstreze ansamblul la standarde de calitate internaţionale. În anii de glorie din perioada interbelică, sub cupola Ateneului Roman au putut fi ascultaţi şi aplaudaţi cei mai mari muzicieni ai timpului, cum ar fi Igor Stravinski, Maurice Ravel, Arthur Rubinstein, Richard Strauss, Herbert von Karajan, Pablo Casals. Nivelul profesional răspunde rigorilor muzicale din spaţiul cultural european, acolo unde Filarmonica s-a simţit întotdeauna acasă şi unde a fost şi este considerată un membru al elitei familiei muzicale continentale.

Iosif Ion Prunner dirijând Corul Filarmonicii George Enescu

Istoria şi cromatica din splendida frescă a pictorului Costin Petrescu (1872-1954), din Sala Mare a Ateneului – clădire monument istoric intrat în patrimoniul UNESCO, cu rol emblematic pentru cultura română – au un corespondent pe măsură în ansamblul orchestral şi coral, cu o expresie flexibilă şi cu sonoritate omogenă, strălucitoare, de mare virtuozitate. Orice apariţie a orchestrei înseamnă un spectacol: în acustica ideală a sălii, culorile şi dinamica se desfăşoară mereu proaspăt, copleşitor, fascinant. Bach, Mozart, Beethoven, Brahms, Bruckner, Mahler, Enescu, Jora, toţi marii simfonişti îşi găsesc în interpretările Orchestrei Filarmonicii repere stilistice valabile şi de durată. Primul ansamblu instrumental al Filarmonicii se prezintă dezinvolt, matur, echilibrat, plin de imaginaţie, cu un spirit artistic în acelaşi timp profesionist şi energetic, care face loc ieşirilor la rampă ale membrilor orchestrei. Fiecare partidă se etalează atunci ca o replică în miniatură a grupului unitar şi, la final, poţi pleca acasă păstrând în amintire un solo memorabil.

Alături de maestrul Cristian Mandeal, care a ocupat funcţia de director general vreme de aproape douăzeci de ani (1991-2010), Filarmonica „George Enescu“ a beneficiat în ultimele decenii de colaborarea cu alţi mari şefi de orchestră. După revenirea în România în 1990, Sergiu Celibidache a devenit Directorul de Onoare al Filarmonicii. Horia Andreescu, unul dintre cei mai importanţi dirijori români pe scena internaţională, a ocupat mai mulţi ani postul de dirijor asociat, fiind numit din stagiunea 2010-2011 dirijor principal al orchestrei. Sergiu Comissiona, Lawrence Foster, iar în ultimii ani Heinrich Schiff, Seiji Ozawa şi Maxim Vengerov sunt doar câteva dintre personalităţile care au readus strălucirea de odinioară la Ateneul Român. Li se alătură Christoph Adt, Christian Badea, Misha Katz, Camil Marinescu. Aceste din urmă proiecte şi-au găsit un impuls sporit sub noul directorat al Filarmonicii, reprezentat din 2010 de Andrei Dimitriu. Se mai remarcă în acest interval de timp o nouă serie de concerte educative de amploare, oferite de orchestra simfonică, proiecte de promovare a muzicii moderne şi a celei româneşti, precum şi revigorarea unei vechi tradiţii a locului, cea a “Conferinţelor Ateneului “.

Activitatea artistică bogată, avându-l pe Nicolae Licareţ director artistic din 1990, se manifestă la fel de firesc pe scena de concert (concerte simfonice, vocal simfonice, corale, camerale, recitaluri, concerte educative) şi în studioul de înregistrări. Pe lângă cele aproape două sute de concerte anuale, Orchestra Simfonică a realizat zeci de imprimări pe LP şi CD şi numeroase turnee în Europa, Asia sau Orientul îndepărtat.