„Dacă legea nu interzice expres unii pot spune că permite“, afirmă fosta judecătoare Andrea Chiș, fostă membră a CSM. Magistratul atrage atenția asupra situației contradictorii în care se află unii dintre colegii ei de breaslă prezenți la consultările de la Cotroceni. Chiș scrie pe pagina sa de socializare:
„Președinții unor asociații profesionale care se întâlnesc azi cu Președintele și vor merge cel mai probabil în comisia care va propune modificarea unor legi constituită de Primul Ministru sunt președinți sau vicepreședinți de curți de apel (unul delegat recent pe funcția de președinte, deși avusese deja două mandate și nu mai poate ocupa această funcție – Hotărârea 2756/11 decembrie 2025 a Secției pentru judecători).
Aceștia au susținut modificările nocive ale legilor justiției din 2018 și 2022 care ne-au adus în situația actuală.
Acum susțin status quo-ul, adică păstrarea structurii piramidale, bazată pe puterile extinse ale președințelor de curți.
Întrebarea legitimă care se pune este: din care rol vorbesc acești președinți? Cel de președinte/vicepreședinte de curte, care vrea să-și prezerve drepturile, sau cel de președinte de asociație profesională care ar trebui să aibă interesul să destructureze piramida puterii?
Trebuie urgent reglementat un conflict de interese expres între aceste funcții, de președinte de instanță și președinte de asociație profesională de magistrați.
Legiuitorul nu are cum să își imagineze toate conflictele de interese posibile, de aceea, ele constituie o chestiune de apreciere contextuală, chestiune ce ține de valori și de bunul simț.
Se pare că se impune o reglementare expresă, pentru că altfel, așa cum se vede, dacă legea nu interzice expres unii pot spune că permite.
Atâta timp cât cumulează aceste roluri, orice propunere din partea lor trebuie privită din ambele perspective și luată sau nu în considerare, în funcție de această imagine de ansamblu în ceea ce-i privește“.
‘Separația puterilor în stat’ este doar pe hârtie, realitatea se vede cu ochiul liber.