Conflict: Medicina Legală din România reclamă public nepăsarea Ministerului Sănătății

Rețeaua de Medicină Legală din România denunță, într-un comunicat public, situația  în care se află și pe care o definește ca fiind una ”cronică” și de ”abandon instituțional”.

Ministerul Sănătății, arătat cu degetul

Deși esențială pentru stat și actul justiției, sistemul medico-legal nu este nici pe departe tratat la nivelul importanței pe care îl are, se precizează în comunicat.

Ministerul Sănătății a ignorat sistematic nevoile medicinei legale, se mai precizează în document, fiind acuzat de

• subfinanțare cronică
• lipsa personalului specializat tarifare rigidă și depășită
• infrastructură și dotări insuficiente și invechite
• presiune excesivă pe toxicologie pentru analize complexe

Astfel, promisiunile oficiale, inclusiv recunoașterea la nivel declarativ a acestor probleme, nu s-au materializat în măsuri concrete și nici în alocări bugetare efective, iar medicii legiști au fost nevoiți să compenseze lipsurile prin sacrificii profesionale și chiar riscuri majore.

În acest context, Medicina Legală amenință cu declanșarea unor forme legale de protest, inclusiv întreruperea etapizată a activităților care nu sunt urgente dacă nu vor exista măsuri concrete, scrise, pentru remedierea situației.

”(…)Medicina legală nu cere favoruri. Cere respectarea rolului său legal, finanțarea minimă necesară funcționării și încetarea ipocriziei instituționale prin care este declarată esențială doar în discursuri, dar tratată ca dispensabilă în buget, salarizare și act normativ. Din păcate, Medicina Legală este nevoită să apeleze la măsuri de constrângere față de forul său tutelar pentru a se face auzită, înțeleasă și acceptată. Aceste măsuri se vor repercuta reverberant în întreg sistemul de justiție”, se precizează în comunicat.

”Rețeaua de Medicină Legală din România nu mai acceptă să fie invocată doar atunci când statul are nevoie de expertize și abandonată atunci când trebuie finanțată.

Nu mai acceptă promisiuni fără text normativ, întâlniri fără rezultat, declarații fără buget și susținere publică fără efect administrativ, potrivit documentului.

În lipsa unor măsuri concrete, scrise, verificabile și asumate într-un termen scurt, rețeaua de medicină legală își rezervă dreptul de a declanșa toate formele legale de protest, inclusiv întreruperea etapizată a activităților care nu au caracter de urgență, informarea sistemului judiciar asupra riscului de blocaj și sesizarea tuturor autorităților competente cu privire la consecințele subfinanțării deliberate a medicinei legale”, mai arată semnatarii.

De asemenea, se arată în document, vor fi sesizate și instituțiile competente în legătură cu toate consecințele care decurg din subfinanțarea medicinei legale, considerată ”deliberată”.

Solicită, în același timp, respectarea și finanțarea corespunzătoare a rolului său legal și profesional, în concordanță cu misiunea socială și judiciară.

Criza medicinei legale din România este este una de structură și este gravă, mai arată semnatarii, și este pusă pe seama Ministerului Sănătății, pe care îl acuză de neglijență.

”Rețeaua de Medicină Legală din România atrage atenția că situația actuală nu mai poate continua. Sistemul medico-legal nu poate fi menținut prin declarații, apariții media, fotografii, întâlniri formale și promisiuni de etapă.

Nu putem produce expertiză științifică modernă cu tarife depășite, personal insuficient, laboratoare subfinanțate, infrastructură informatică incompletă și presiune publică permanentă. Nu putem fi chemați să garantăm adevărul judiciar, în timp ce statul refuză să garanteze funcționarea medicinei legale”, se arată în document.

Se solicită măsuri urgente, dar și concrete  

• excluderea clară și efectivă a institutelor de medicină legală de la măsurile de reducere de personal prevăzute de OUG nr. 7/2026
• eliminarea discriminării dintre institutele de medicină legală și serviciile județene integrate în spitale
• asumarea publică a tuturor promisiunilor anterioare și respectarea angajamentelor Ministerului Sănătății
• reintroducerea imediată a propunerii de actualizare a tarifelor serviciilor medico-legale pe circuitul decizional guvernamental
• finanțare distinctă adecvată pentru toxicologia medico-legală, inclusiv pentru reactivi, mentenanță, echipamente, personal și infrastructură IT
• deschiderea unui dialog instituțional real și permanent cu reprezentanții medicinei legale, nu consultări formale post-decidere
• recunoașterea explicită, în noua lege a salarizării, a specificului muncii în medicina legală (risc biologic, toxicologic, psihologic, aspecte judiciare și sociale)

Citește și: Cum arata noile salarii ale bugetarilor cu 4.100 lei valoare de referință

Sindicatul Rețelei de Medicină Legală din România precizează:

”Rețeaua de medicină legală din România funcționează în baza OG nr. 1/2000 și este alcătuită din două categorii de unități:

• Institutele de Medicină Legală (IML), instituții publice cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății și
• Serviciile Județene de Medicină Legală (SJML), organizate în cadrul spitalelor județene

Ambele categorii desfășoară aceeași activitate medico-legală, esențială atât pentru sistemul sanitar, cât și pentru buna funcționare a actului de justiție.

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7/2026 au fost instituite măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în cadrul instituțiilor publice.

Deși a fost prevăzută o excepție expresă pentru spitalele publice și serviciile de ambulanță – excepție de care beneficiază implicit SJML, integrate în structura spitalelor – Institutele de Medicină Legală au fost excluse din această categorie, deși desfășoară activitate cel puțin similară”.

MEMORIU

privind necesitatea evaluării distincte a medicinei legale în noua lege a salarizării

”Medicina legală trebuie evaluată separat în noua lege a salarizării deoarece nu este o simplă activitate administrativă și nici o activitate medicală clinică obișnuită.

Este o activitate medicală publică esențială, cu funcție probatorie, aflată la intersecția dintre sănătate publică, justiție penală și civilă, siguranță publică și protecția drepturilor fundamentale.

”(…)trebuie recunoscut prin coeficienți, majorări sau sporuri specifice, obligatorii, predictibile, transparente și neplafonate prin reguli concepute pentru administrația generală, sau – în lumina principiilor legislative communicate public de statul român – evaluat distinct, beneficiind de particularizare explicită.

Din informațiile publice rezultă că noua lege a salarizării este proiectată ca reformă generală, cu aplicare integrală de la 1 ianuarie 2027, cu promisiunea că niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total, dar și cu limitarea, transparentizarea și reducerea substanțială a remunerației variabile.

Într-un asemenea context, medicina legală trebuie să intre explicit în consultări și în evaluarea analitică a funcțiilor, pentru a nu fi din nou tratată mecanic, prin analogii administrative greșite, după cum, din păcate, numeroase antecedente ale administrației publice o dovedesc. Solicitarea este ca specialitatea să fie măsurată corect: după natura activității, expunerea la risc, raritatea competenței, rolul în actul de justiție și consecințele sistemice ale subfinanțării resursei umane(…)”.

Citește și: DOCUMENT Excepții în legea salarizării. Spor de până la 40% pentru bugetarii care lucrează cu fonduri UE