Cea mai așteptată decizie CCR, amânată din nou

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat din nou, pentru joi de această dată, pronunțarea asupra sesizării cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Parchetul General, referitor la protocoalele secrete.

Sesizarea a fost făcută la începutul lunii octombrie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat pentru o zi atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților pentru acest demers la CCR.

În ședința Curții din 28 noiembrie părțile implicate în conflict și-au susținut punctele de vedere.

Astfel, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cel care a depus sesizarea, a spus atunci că situaţia de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale.

„Sunteţi astăzi chemaţi să daţi o decizie care să condamne legăturile secrete dintre Servicii şi instituţii care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul, ÎCCJ precum şi alte instanţe care trebuie să înfăptuiască justiţia prin lege. Ministerul Public şi-a încălcat propriile uzurpând competenţele Parlamentului, a investit SRI cu competenţe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competenţe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acţiunea sa a adus atingere şi atributului constituţional al ICCJ şi a celorlalte instanţe, asa cum e definit în articolele 124 şi 126 din Constituţie. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justişie a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceştia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii şi proceduri împotriva legii”, a declarat Florin Iordache, în şedinţa Curţii Constituţionale.

Iordache l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

„Situaţia de după 2009 e mult mai gravă, ca şi cea din perioada comunistă pentru că, la fel ca în perioada comunistă, organele securiste puteau să facă investigare penală. Lazăr a afirmat că aceste protocoale sunt nişte metodoligii de lucru şi nu au caracter de lege. Această afirmaţie e complet cinică şi falsă. Atât procolul din 2009 şi cel din 2016 merg mult dincolo de competenţele legii. Aceste norme au avut efecte concrete, materializându-se prin probe necunoscute atât instanţelor, Constau în obiectul cooperării în „constituirea de echipe comune în baza unor planuri de acţiune comune”. Adică mult peste ceea ce legea permitea. Modalitatea de punere în practică a mandatelor de supraveghere era împotriva legii. Competenţa SRI de a face acte premergătoare a depăşit limitele fixate de legiutor. Practic prin această prevedere din protocol s-a revenit la forma articolului 224 din Codul de procedură penală comunist”, a completat Iordache.

Florin Iordache a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

„Ministerul Public a împiedicat instanţele de a-şi îndeplini atributul judecării cauzelor. CCR a insistat asupra faptul că exigenţele de îndeplinire a justiţiei sunt îndeplinite doar atunci când un judecător are posibilitatea reală de a înfăptui actul de justiţie. Au lăsat probe la libera apreciere, pe care le considerau nerelevante, probe care nu au mai putut constitui obiectul judecării. În consecinţă, din cele expuse rezultă indubitabil că Ministerul Public a încălcat ordinea de drept, principiul separaţiilor puterii în stat. Solicităm aşadar restabilirea supremaţiei Constituţiei, iar cetăţenii lezaţi din 2009 până în prezent să îşi poată obţine recunoaşterea drepturilor încălcate şi remedia vătămarea de produse prin respectarea drepturilor garantate prin Constituţie”, a conchis deputatul PSD.

În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost documente tehnice şi nu a existat o interdicţie de clasificare a lor.

„Nivelul de secretizare a fost stabilit de SRI, MP a respectat nivelul de secretizare. Accesul la informaţii clasificate nu se justifică prin simplu rang funcţie sau deţinerea unei autorizări de securitate. Prin urmare protocoalele au fost comunicate Parchetelor cu care au lucrat. Mai este de observat faptul că în momentul încheierii protocoalelor nu există o obligaţie expresă care să interzică clasificarea. Aceasta a apărut în 2018. Din punct de vedere a unei actuale temeinicii a clasificării credem că aceasta nu face obiectul sesizării de faţă”, a afirmat Iuliana Nedelcu.

Totodată, aceasta a spus că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

„Protocolul este un acord tehnic prin care s-au stabilit modalităţi practice ale colaborării referitoare la cooperarea între Servicii şi organele de anchetă penală, precum şi informaţii care cuprind indicii pentru procurori pentru o infracţiune ce trebuie urmărită. Aşadar, protocoalele au fost stabilite pentru a standardiza proceduri de lucru riguroase. (…) Dacă există nerespectare a atribuţiilor legale va avea loc această verificare. Protocoalele sunt acte de natură civilă bilaterale, un acord între autorităţi, un act intern, acesta e motivul pentru care nu se publică în Monitorul Oficial. Părţile se află pe poziţii de egalitate, niciuna nu are o putere de decizie superioară, de aceea considerăm că nu se poate vorbi despre o vătămare. Nu au fost stabilite norme juridice de conduită. Adică nu s-a legiferat şi nici nu s-a împiedicat legiferarea”, a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.