Congresul și serviciile SUA contraatacă

Secretarul de Stat Mike Pompeo a fost chemat în fața comsiei pentru afaceri externe din Senatul SUA pentru a oferi lămuriri despre poziția avută de președintele SUA la întâlnirea cu omologul său rus de la Helsinki. Pompeo a fost invitat în Senat pe 25 iulie, inițial pentru a oferi detalii despre întâlnirea dintre Doanld Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un, însă acum senatorii au adăugat pe agendă și tema summitului de la Helsinki, transmite Reuters. Senatorii vor să știe ce s-a discutat în spatele ușilor inchise la intalnirea la care au participat doar Donald Trump, Vladimir Putin și interpreții lor.

Marți, la o zi după întâlnirea extrem de criticată în America, liderul opoziției democrate din Senat, Chuck Schumer, a propus o listă de acțiuni prin care Senatul să răspundă la prestația considerată catastrofala pe care a avut-o Trump la Helsinki. Democrații propun înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, doresc ca secretarul de Stat Pompeo și membrii echipei de securitate națională de la Casa Albă să depună mărturie în fața Senatului despre cele discutate la Helsinki. Democrații mai cer ca republicanii și administrația să nu-l mai atace pe procurorul special Robert Mueller, însărcinat cu investigarea implicării Rusiei în alegerile din 2016. Nu în cele din urmă, senatorul Schumer mai cere ca președintele Trump să obțină extrădarea celor 12 ofiteri GRU acuzați recent de Departamentul Justiției de implicare în alegerile din 2016. „Colegii republicani nu pot să nu facă nimic. Trebuie să acționeze dacă vor să ajuteAmerica”, a spus Schumer.

Fostul director FBI James Comey a devenit un adevărat agent electoral al democraților în ultimele zile. După ce a facut apel la ”patriotismul” celor din echipa lui Trump și le-a cerut să-și dea demisia, Comey a scris pe Twitter: ”Toți cei care cred în valorile acestei țări trebuie să voteze pentru democrați în această toamnă. Diferențele politice nu mai contează acum. Istoria stă cu ochii pe noi”.

Senatorii au respins deja oferta lui Putin, pe care președintele Donald Trump a caracterizat-o ca ”extraordinară”. Putin a propus ca serviciile și justiția americană să aibă acces la cei 12 agenti GRU, pentru a-i interoga, însă cu condiția ca America să acționeze în contrapartidă și să permita Rusiei să interogheze agenți americani. ”E ridicol”, a spus senatorul republican John Cornyn. ”Trebuie să cerem extrădarea a 12 infractori care au invadat procesul nostru electoral, trebuie să fim foarte fermi”, a spus președintele comsiei juridice din Senat. Cornyn a fost mai realist: ”Putin nu-i va extrăda pe ofițerii de informații. Rămâne de văzut dacă decizia comisiei îi va face pe toți congresmanii să vorbească pe o singură voce și să-i ceară oricum președintelui Trump să solicite extrădarea”.

Trump face un pas înapoi: Am încredere în serviciile nosatre

Donald Trump susţine că a făcut o greşeală de exprimare la conferinţa de presă comună după summitul cu omologul său rus, Vladimir Putin, afirmând că este de acord cu evaluarea serviciilor secrete americane că Moscova a intervenit în scrutinul prezidenţial desfăşurat în Statele Unite în anul 2016. „Am realizat că este nevoie de o clarificare”, a declarat Trump, adăugând că „ar fi trebuit să fie evident, cred că ar fi evident, însă aş vrea să clarific doar în caz că nu a fost”. Trump a explicat apoi că a vrut să spună „cuvintele «ar fi» în loc de «nu ar fi»”. „Propoziţia ar fi trebuit să fie «nu văd niciun motiv pentru care nu ar fi Rusia»”, a completat Trump.

„Vreau să încep spunând din nou, deplină încredere şi sprijin pentru agenţiile de informaţii ale Americii. Am încredere deplină în agenţiile noastre de informaţii”, a declarat liderul SUA într-o conferinţă de presă la Casa Albă. „Accept concluzia comunităţii noastre de informaţii că ingerinţele Rusiei în scrutinul din 2016 au avut loc”, a afirmat Trump, adăugând: „De asemenea ar putea fi alţii (…) Dar nu a existat nicio complicitate”.

Războiul unui fost director FBI

Cât privește investigația lui Robert Mueller, fost șef FBI, acesta este susținut de cea mai mare parte a presei americane, după ce președintele Trump a declarat de față cu Putin (chiara dacă la mai bine de o zi și-a retras afirmațiile) că nu crede în veridicitatea probelor aduse de agenții americani în cazul implicării Rusiei în alegeri. Revista Foreign Policy scrie că Robert Mueller nu este însărcinat cu o anchetă, ci cu un adevărat război informațional. În viziunea Foreign Policy, punerea sub acuzare a celor 12 agenți ruși chiar înaintea Summitului de la Helsinki a fost o mișcare ofensivă în războiul informațional cu Moscova, pentru a-l obliga pe președintele Trump să fie mai ferm în fața omologului rus.

Contraatacul Congresului SUA are șanse mari să se materializeze prin noi legi care să-l constrângă pe presedintele Trump să obțină mereu votul legislativului în deciziile care privesc Rusia. Așa s-a întâmplat până acum cu sancțiunile impuse companiilor și cetățenilor ruși suspectați de implicare în alegerile americane. Președintele Trump nu poate decide reducerea sau anularea fără votul Congresului a sancțiunilor deja impuse.