Constantin Brâncoveanu, la Paris

Orașul Luminilor rămîne la fel de captivant, chiar dacă Champs-Elysees suferă vizibil. Se văd de departe urmele valurilor de proteste venite ca niște asalturi furioase asupra sa. Și totul se repeta în fiecare weekend.

Mărturisesc că o singură trecere cu mașina pe faimosul bulevard (trenurile de metrou nu opresc în stațiile aferente) m-a speriat și m-a îndepărtat. În aceste zile, Parisul arată de departe ca o destinație preferată a chinezilor, asta după ce ani la rînd a fost tinta preferată a rușilor și a arabilor din Golf.
Din cînd în cînd, România produce și ea cîte un eveniment mai mic sau mai mare. Unul a fost cel dedicat epocii lui Ștefan cel Mare și broderiilor bizantine din veacul său, altul a fost cel legat de alegerile europarlamentare. Desfășurarea lor n-a mai stîrnit atîta vîlvă ca la alegerile trecute cînd Ambasada a fost luată cu asalt de miile de romani aflați în Paris și în împrejurimi. De data aceasta, totul a curs rezonabil, șocul cel mare fiind produs de procentele opțiunilor la alegeri și la referendum.

La nici trei zile de la rezultatele surpriză transmise de agențiile de presă, comunitatea românească din Franța și mulți francezi legați într-un fel sau altul de țara noastră s-au reunit la decernarea Premiilor „Constantin Brâncoveanu“ pentru diaspora. După evenimente similare desfășurate la Londra, Munchen, Nicosia, București și New York a venit rîndul celor de la Paris, desfășurate în salonul bizantin din cadrul Ambasadei. Înainte de a relata despre un eveniment de suflet al românilor din Franța, ar trebui să fac cîteva precizări legate de Palatul Béhague, cunsocut sub numele de Hotel (palais) de Béhague. A fost achiziționat de statul român prin strădaniile lui Nicolae Iorga în 1939, și reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri din străinătate și din țară aflate în posesia statului român.

Povestea acestui palat și al contesei de Béhague poate fi găsită pe net și în diverse volume despre istoria Parisului. Nu este scopul meu să o înșir aici…Mai important mi se pare prezentul acestui monument care începe să sufere de lipsa fondurilor de restaurare. Pe ici pe colo, se observă crăpături, decorațiuni sărite sau ciobite, lucrătură foarte veche cîrpită cu bandă adezivă sau acoperită cu pînză pentru a ascunde detalii de deteriorare. Să ne înțelegem. Clădirea aceasta monumentală merită mai mult și obligă statul român la întrețineri si mici restaurări aproape anuale. Altfel riscă, deși este proprietar, să aibă parte de ocări sau chiar de sancțiuni pentru întreținere defectuoasă a unui monument al Parisului.

Premiile Constantin Brâncoveanu Paris 2019 pot fi socotite ca parte a tradiționalelor relații româno-franceze. În primul rînd, unul dintre premii a fost acordat curatorilor expoziției „Broderie de tradition byzantine en Roumanie”, adică francezilor Jannic Durand, director de departament Obiecte de artă în Louvre și care, alături de Dorota Giovannoni și împreună cu Emanuela Cernea și Iuliana Damian, sunt curatorii acestei expoziții eveniment din istoria Artei medievale din România, uncă în felul ei și prima expoziție românească în Muzeul Luvru.

În absența lui Nawaf Salameh, președintele Fundației Alexandrion, rămas peste Ocean, Stelios Savva, președintele Grupului Alexandrion și vicepreședinte al Fundației, a prezentat preocupările fundației, dedicate valorilor culturii române și promovării valorilor românești în lume.
Academicianul Răzvan Theodorescu, președintele executiv al juriului care a decernat aceste premii – din care au mai facut parte Dumitru Radu Popescu, prof. univ. Andrei Marga, prof. univ. Mircea Moiceanu, prof.  Mihai Retegan, artistul plastic Ștefan Râmniceanu, Natalia Stancu, Magda Mihăilescu și Sorina Goia – redactor șef România muzical), –  a prezentat pe larg activitatea și meritele laureaților.

Festivitatea de premiere a fost deschisă cu premiul acordat IPS Iosif, cel care de 18 ani, este Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale. Ca și în alocuțiunea ținută la Luvru, la deschiderea expoziției dedicata broderiilor, IPS Iosif a luminat seara și a vorbit ca o voce reunită a românilor din diaspora. Pe scena Hotel de Béhague au urcat pe rînd academicianul, omul de știință și scriitorul Basarab Nicolescu, plasticienii Mircea Cantor și Christian Paraschiv (laureați ex aequo) pentru lucrările lor în domeniul artelor plastice, profesorul universitar dr. Șerban Mihăileanu, specialist în valve cardiace, unul dintre colaboratorii apropiați ai celebrului profesor Alain Carpentier, apoi regizorul de operă Petrika Ionescu, cel care a șocat publicul la fiecare dintre montajele sale din Franța și din lume. De asemenea, a fost premiat profesorul Alain Bouras, etnolog francez, pentru volumul său „La civilisation des clairières“, o lucrare monumentală dedicată pădurenilor din țara noastră.

A mai fost premiat și Biroul de arhitectură Munteanu-Perianu din Paris, un grup de arhitecți români care și-a pus semnătura pe multe proiecte spectaculoase din Franța și din România.
După un minunat recital de pian al Danei Ciocîrlie, deja o vedetă în Franța și în unele țări europene, Stelios Savva a înmânat premiul special al Fundației Alexandrion. El a revenit Roxanei Mărăcineanu, ministrul Sporturilor în Guvernul Franței și fostă sportivă de succes în loturile olimpice de înotători ai echipei Cocoșului Galic.
Stelios Savva a încheiat decernarea acestui premiu cu o propoziție ca o concluzie.
„Reprezentați cel mai frumos exemplu de integrare al românilor din diaspora!“