Consumatorii vor suporta investițiile în siguranța IT a rețelelor: Legea energiei și gazelor a fost schimbată

Varianta actuală renunță la prevederile inițiale, gândite doar pentru prosumatori și micii producători, și dă, în schimb, un rol extins DNSC în sectorul energiei, al gazelor și al hidrogenului. Costurile măsurilor de securitate cibernetică urmează să ajungă, potrivit noii forme a legii, în tarifele reglementate plătite de consumatori, potrivit profit.ro.

Reguli pentru tot sectorul

Proiectul de lege pornise, cu un an în urmă, de la un draft care viza exclusiv prosumatorii și micii producători de energie, cărora le impunea reguli proprii de securitate cibernetică – Senatul îl adoptase tacit în februarie 2026.

Pornind de la observațiile transmise de Ministerul Energiei, de ANRE și de Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) – organizație care ceruse chiar respingerea proiectului – comisiile sesizate pe fond la Camera Deputaților, cea de Industrii și Servicii și cea de Politică Economică, Reformă și Privatizare, au intervenit radical asupra formei inițiale a textului.

Ce prevede forma care merge la vot

Ramiro Angelescu, șef de serviciu la ANRE, a fost prezent la ultima ședință a comisiilor, unde s-a conturat varianta care urmează să fie supusă votului în plenul Camerei Deputaților și care s-a regăsit apoi în raportul comun, cu propunere de adoptare. Prevederile despre prosumatori și micii producători au dispărut complet din text.

Potrivit sursei citate, DNSC primește, în schimb, atribuția de a stabili regulile tehnice de securitate cibernetică pentru energie, gaze și hidrogen, de a aviza strategiile de securitate cibernetică ale producătorilor, transportatorilor și operatorilor de distribuție de energie electrică, precum și ale „operatorilor” din gaze și hidrogen, și de a urmări modul în care aceste strategii sunt puse în practică.

Aceeași instituție va trebui să avizeze tehnic, inclusiv din perspectiva conformității cu strategiile menționate, planurile de investiții și investițiile deja realizate pentru securitate cibernetică de operatorii de distribuție și transport al energiei electrice, precum și de „operatorii licențiați” din gaze și hidrogen, înainte ca acestea să ajungă la ANRE.

Forma care merge la vot este explicită în privința modului în care aceste costuri se regăsesc în facturi: „Cheltuielile aferente investițiilor și măsurilor implementate de operatorii de distribuție și de transport al energiei electrice, pentru securitate cibernetică, efectuate cu respectarea cerințelor legale, sunt recunoscute în tarifele reglementate, în condițiile metodologiilor aprobate de ANRE. (…)

Cheltuielile aferente investițiilor și măsurilor implementate de operatorii licențiați (din gaze și hidrogen – n.r.), pentru securitate cibernetică, efectuate cu respectarea cerințelor legale, sunt recunoscute în tarifele reglementate, în condițiile metodologiilor aprobate de ANRE”, se arată în forma care urmează să fie supusă votului în plenul Camerei Deputaților.

Termene pentru DNSC și ANRE

Odată ce actul normativ va intra în vigoare, directorul DNSC va avea la dispoziție 180 de zile pentru a emite ordinele cu regulile tehnice de securitate cibernetică valabile atât pentru energie, cât și pentru gaze și hidrogen. În același interval de 180 de zile de la apariția acestor ordine, președintele ANRE va trebui, „dacă este necesar”, să modifice prin propriile ordine metodologiile de stabilire a tarifelor reglementate.

Raportul comun al comisiilor atrage atenția asupra unui posibil obstacol procedural: „Întrucât adoptarea de către plenul Camerei Deputaților a amendamentelor admise prevăzute în prezentul raport comun poate genera, cumulativ, existența unor deosebiri majore de conținut juridic și existența unei configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, în vederea respectării principiului bicameralismului, pentru prevederile respective legea rezultată se întoarce la Senat, potrivit prevederilor art. 117 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare”, se precizează în raportul comun al celor două comisii.

Costurile reale ale securității cibernetice

Fondatorii și proprietarii companiei românești de inginerie și tehnologie Enevo Group au declarat recent că, printre obstacolele care îngreunează eforturile operatorilor de utilități din energie de a-și consolida securitatea cibernetică, se numără chiar modul în care sunt recunoscute, în tarifele reglementate de rețea, investițiile în digitalizare: „De la asta pleacă capacitatea de a investi și calitatea investițiilor. Pe de altă parte, există două întrebări foarte dificile: cât costă securitatea și în cât timp se recuperează investițiile în securitate.

Nu se poate pune problema în același fel în care se pune atunci când este vorba de o investiție în construirea unei centrale, cu CAPEX, OPEX, IRR și așa mai departe. Nu există răspuns la întrebarea asta. Astfel că, pentru asta, ar trebui făcut un capitol special de reglementare, care să țină cont de specificitatea aparte a securității cibernetice. Iar această problemă, a nerecunoașterii în tarife, este peste tot, nu doar în România”, a spus co-fondatorul și CEO-ul Enevo, Cristian Pîrvulescu.