Dar ce se întâmplă cu un copil care învață despre relații dintr-un spațiu în care nu există conflicte reale, limite sau frustrare? Ce se întâmplă cu un adolescent care primește mereu răspunsul corect, dar nu mai învață să îl caute?
Răspunsuri complexe pe acest subiect aparent simplu oferă pentru Cotidianul.ro Bogdan Nedelescu, psiholog clinician specializat în psihoterapia traumei.
Cotidianul.ro: Cum influențează utilizarea inteligenței artificiale dezvoltarea emoțională și socială a copiilor și adolescenților?
Inteligența artificială, fie că vorbim despre asistenți virtuali, chatboti sau diverse aplicații inteligente, este un instrument și depinde de utilizator cum îl folosește, cât de mult îl folosește și cum ajunge să îi influențeze viața. Ca orice alt instrument, el poate veni cu multe beneficii, dar și cu foarte multe riscuri. Iar în cazul copiilor și adolescenților, fără un ghidaj din partea adulților și fără supervizare în folosirea AI, riscurile pot fi predominante.
Dezvoltarea emoțională și socială a copiilor și adolescenților are nevoie de interacțiune umană, are nevoie de contact direct cu celălalt, are nevoie de prezența unui adult care să susțină, să sprijine, să pună limite. În aceste relații directe, copilul învață limbajul non-verbal, învață să citească expresii faciale, să își adapteze comportamentul în funcție de context, învață să tolereze frustrarea și să gestioneze conflictele, învață cine este el și cine sunt ceilalți. Iar atunci când adultul este înlocuit de un asistent virtual, copilul riscă să nu capete toate aceste deprinderi esențiale pentru o viață echilibrată și sănătoasă. De aceea, inteligența artificială poate ajuta adultul să crească copilul, dar nu ar trebui niciodată să suplinească prezența acestuia lângă copil și adolescent.
Cotidianul.ro: Există riscul ca tinerii să dezvolte dependență de aplicațiile bazate pe inteligență artificială (chatboți, jocuri, asistenți virtuali)?
Da, din păcate există acest risc, mai ales pentru tinerii care se confruntă cu bullyingul sau cu izolarea socială, dar nu doar pentru ei. Nu este o dependență clasică, precum este cea cauzată de droguri, care apare foarte repede, ci una care se instalează subtil. Tânărul poate ajunge să evite tot mai mult lumea reală în favoarea unei lumi virtuale în care totul este mai simplu, mai predictibil.
Asistenții virtuali sunt construiți să fie o prezență constantă în orice moment al zilei, să valideze orice idee, să nu judece, să aibă un limbaj cât mai cald și mai susținător, să nu te contrazică, să nu îți ceară nimic. Iar pentru un adolescent care se luptă cu anxietatea socială, cu teama de respingere, cu dificultăți în relaționarea cu alți adolescenți, asistentul virtual poate deveni „cel mai bun prieten”, poate deveni mediul în care se simte apreciat, mediul în care se retrage tot mai mult pentru a evita interacțiunile reale.
Cotidianul.ro: În ce mod poate afecta inteligența artificială gândirea critică și capacitatea de rezolvare a problemelor la copii?
Gândirea critică reprezintă capacitatea de a analiza, de a evalua, de a îți pune întrebări în legătură cu informațiile pe care le primești. Nu înseamnă să le critici, ci să le verifici valoarea de adevăr, să poți distinge între fapte obiective și opinii personale, între mit și realitate.
Copiii își dezvoltă gândirea critică cu ajutorul adulților care îi întreabă, care le cer opinia, care îi încurajează, care îi corectează atunci când este cazul. Copiii învață să rezolve probleme atunci când soluția nu le este prezentată de altcineva, când sunt frustrați, când sunt ghidați în mod subtil și susținuți de către un adult. Inteligența artificială oferă răspunsurile și soluțiile direct, fără a încuraja procesul gândirii, căutării, verificării. În timp, poate ajunge să înlocuiască procesul gândirii. Iar atunci când un copil primește răspunsul, nu va mai căuta, nu va mai verifica, nu va mai greși, nu va mai compara variante.
Dar așa cum spuneam la început, inteligența artificială poate veni și cu avantaje. Dacă îi cerem explicații, nu soluții, daca îi cerem să ne prezinte argumente contra părerilor pe care le avem, dacă o folosim ca partener de dezbatere, ea poate ajuta la dezvoltarea gândirii critice a copiilor dar și adulților.
Cotidianul.ro: Poate inteligența artificială să sprijine dezvoltarea cognitivă și educațională a copiilor? Dacă da, în ce condiții?
Da, cu siguranță inteligența artificială poate ajuta din punct de vedere educațional, mai ales atunci când este folosită sub supravegherea unui adult. AI-ul poate oferi explicații suplimentare adaptate nivelului de înțelegere al copilului, poate crea exerciții, poate oferi instrumente adiționale pentru înțelegerea anumitor concepte sau idei (diagrame, desene, scheme logice), poate reformula informația într-un mod mai accesibil. Însă este important ca adultul să rămână constant implicat în acest proces și să înțeleagă că inteligența artificială nu poate înlocui interacțiunea umană din procesul învățării. Adultul trebuie să se asigure că AI-ul oferă explicații, nu soluții, că informația este potrivită pentru copii, că sursele de informare sunt unele credibile.
Cotidianul.ro: Cum se modifică relațiile dintre copii și părinți/profesori odată cu integrarea AI în viața de zi cu zi?
Inteligența artificială este din ce în ce mai prezentă în viața noastră, iar adolescenții o folosesc tot mai mult. Sondaje din America arată că 1 din 5 adolescenți cu vârste între 13 și 17 ani petrec la fel de mult timp cu asistenții virtual ca și cu prietenii reali, în timp ce în Italia, 4 din 10 adolescenți iau deciziile importante cu ajutorul AI sau cer ajutorul inteligenței artificiale atunci când se simt triști sau anxioși.
Modul în care se raportează adulții la AI poate ajuta la consolidarea relației pe care o au cu adolescenții, sau din contră, poate duce la ruperi relaționale. Dacă adultul reacționează prin critică, minimalizare sau chiar interdicții în folosirea AI, adolescentul se poate simți neînțeles și se poate retrage din relație. Însă dacă părintele este curios și deschis la dialog, acest subiect poate deveni o punte între generații. Mai mult, deschiderea adultului către acest subiect îi poate indica modul în care adolescentul folosește AI-ul și impactul pe care acesta îl are în viața și relațiile lui.
Cotidianul.ro: Ce impact are interacțiunea frecventă cu inteligența artificială asupra identității și stimei de sine a adolescenților?
Adolescența este o perioadă sensibilă în care apar întrebările de tipul „cine sunt eu?” și „cum mă văd ceilalți?”. Iar pentru a ne răspunde la aceste întrebări, avem nevoie de interacțiuni fizice, de experiențe alături de alte persoane care să ne spună când greșim și să ne laude când reușim, care să ne contrazică și să ne provoace, care să ne ajute să ne descoperim limitele. Iar dacă aceste interacțiuni sunt înlocuite de un asistent virtual care ne validează constant, care ne complimentează mereu indiferent de ce spunem, care nu intră în polemici cu noi, există riscul ca imaginea noastră despre noi, dar și despre ceilalți, să se deformeze. Să ne pierdem toleranța la frustrare, să nu știm să gestionăm conflicte, să abandonăm relații deoarece avem niște așteptări nerealiste de la celălalt.
Cotidianul.ro: Care sunt semnele că utilizarea AI devine dăunătoare pentru sănătatea mentală a unui copil?
Câteva semnale pot fi iritabilitatea sau anxietatea crescută în lipsa conexiunii cu lumea virtuală, retragerea socială, timpul tot mai îndelungat petrecut online (fie pe calculator, fie pe telefon), scăderea interesului pentru activități fizice, dificultăți de concentrare, probleme cu somnul.
Este important de subliniat un aspect esențial: aceste semne nu sunt neapărat cauzate de către utilizarea excesivă a AI. Ele pot avea cauze multiple (bullying, stres școlar, depresie, probleme de adaptare) iar folosirea tehnologiei să nu fie o problemă în sine, ci doar un simptom al unei suferințe mai profunde. De aceea, atunci când adultul remarcă astfel de semne, este important să exploreze posibilele cauze, cu curiozitate și fără judecată, iar în cazurile grave să ceară ajutor specializat.
Cotidianul.ro: Ce recomandări aveți pentru părinți și educatori privind folosirea responsabilă a inteligenței artificiale de către tineri?
Cred că un prim pas ar fi cel de informare: este important ca adulții să înțeleagă ce este, dar și ce nu este, inteligența artificială. La ce poate fi folosită și în ce condiții poate deveni un avantaj sau un dezavantaj. Informarea adecvată a adulților poate duce la discuții cu copiii privind riscurile și beneficiile și la negocierea unor limite.
Cred că este extrem de important ca adulții să ofere alternative activităților digitale. Un copil sau adolescent nu va renunța la un ecran doar pentru că i se spune să o facă, ci dacă va avea altceva care să îl atragă: sport, ieșiri, întâlniri cu prietenii.
Și cred că cea mai importantă recomandare este prezența. Trăim într-o lume care cere foarte multe de la noi adulții, care se luptă constant pentru atenția noastră, în care avem multe de făcut și de rezolvat, dar este esențial să fim prezenți pentru copiii noștri. Un copil care se simte valorizat și văzut în relația cu adulții nu va avea nevoie să caute apreciere într-un mediu online, într-o aplicație sau într-un asistent virtual.
Doamna ziarista vrea sa ramanem in bezna,ca in bancul ala celebru:
Bula se duce cu familia la ZOO
Vede un elefant si il intreaba pe tat-su’ce e ala ?’
Un animal! raspunde tat-su
Vede un crocodil:ala ce e?tot un animal!’ii raspunde tat-su
Ma-sa intervine ‘lasa-l pe tact-tu in pace ,priveste si atat!’
Tat-su ii spune „lasa in pace copilul,sa intrebe si sa invete!’
cand eram adolescent nu aveam timp sa aflu cine sunt pt ca eram preocupat sa ”prind” o carte din banutii ramasi din mersul pe jos in loc de bus, un leu/zi…acum tinerii au timp nu ca noi sase ore de mate/saptamana si sase ore zilnic 6 zile plus patru intr-o dm atelier…de ajungeai la ora 19 acasa…
Dacă această inteligență artificială nu poate fi controlată de „adulții” cu prea mulți bani, fenomenul nu mă îngrijorează, dar dacă poate, atunci mă sperii nu numai pentru generațiile de mâine ci și pentru cele de azi.