Cristian Preda: „Șansele ca guvernul Tomac să treacă sunt foarte mici”

Despre Guvernul Tomac

Guvernul Tomac este format din persoane sugerate de toate partidele din fostul arc guvernamental, mai puțin UDMR. O spune fostul decan al Facultății de Științe Politice, Cristian Preda, la Podcasturile Cotidianul, explicând că partidele au realizat între timp că nu pot vota împreună același lucru și și-au retras sprijinul real.

Cotidianul: Cât de vopsit politic este noul cabinet și numele vehiculate pentru și confirmate de domnul Eugen Tomac?

Cristian Preda: Aceste persoane care au ajuns pe listele prezentate public și pe care o parte dintre ele, cel puțin, le-a asumat premierul, sunt sugerate de partide. Deci să nu ne închipuim că Eugen Tomac are o agendă care e organizată pe specialiști în agricultură și pune degetul pe domnul Istudor, rectorul de la ASE, sau specialiști în dezvoltare și dă acolo de domnul Ionaș.”

Cotidianul: Trece acest cabinet de testul votului în Parlament?

Cristian Preda: Mie mi se pare că șansele pentru ca acest guvern să treacă sunt foarte mici, pentru că între timp s-a descoperit că unii sunt sugerați de PSD și au ieșit foarte ușor în evidență, alții sunt sugerați de USR, alții de PNL.

Cristian Preda: Fragmentarea politică blochează negocierile

Întrebat despre starea actuală a democrației din România, Cristian Preda invocă incapacitatea cronică a partidelor de a construi compromisuri în noul peisaj politic, marcat de existența a zece facțiuni parlamentare. Profesorul amintește că, în ultimii 14 ani, România a avut deja 10 prim-miniștri, iar acum se pregătește pentru al 11-lea, ceea ce indică o criză profundă.

Cât despre profilul premierului desemnat, Preda subliniază că Eugen Tomac nu este un tehnocrat, ci un lider cu o lungă carieră politică în PDL și PMP. În acest context, eticheta de „guvern tehnic” este folosită mai degrabă pentru a ocoli criticile sau pentru a sugera durata foarte scurtă a mandatului acestui cabinet. Aritmetica parlamentară arată clar că, fără susținerea celor 4-5 procente ale UDMR, majoritatea este imposibil de atins, blocajul fiind evident.

PNL și USR ar putea deveni prima forță politică

Despre dinamica partidelor de dreapta și apropierea recentă dintre ele, fostul europarlamentar anticipează o strategie electorală comună, dar exclude varianta unei uniuni definitive sau a unei fuziuni.

Cotidianul: Vor fuziona USR și PNL până la alegerile din 2028?

Cristian Preda: Nu cred că o fuziune între aceste două formațiuni politice, PNL și USR, e posibilă. Sunt totuși formațiuni care au o anumită bază electorală, adică peste 10% în mod constant, în intervalul ăsta 10-20%. PNL e probabil acuma într-un moment în care poate să sporească scorul și eu văd mai degrabă un scenariu care să semene cu ce a fost Alianța D.A.

Dacă au înțelepciunea de a depăși fragmentarea și de a cere voturile împreună ca un bloc electoral reformist, Preda este convins că cele două partide vor depăși atât AUR, cât și PSD.

Ce mai poate face PSD pentru a ieși din „groapa” electorală?

Cât despre starea social-democraților, Cristian Preda a descris-o drept o „surescitare haotică” dublată de o izolare politică severă. El critică dur readucerea lui Sorin Grindeanu la conducerea PSD, numind decizia un fel de „sinucidere politică” din cauza asocierii acestuia cu protestele masive ale sutelor de mii de oameni ieșiți în stradă în 2017. Totodată, fostul europarlamentar remarcă dezorientarea partidului, care ignoră sistematic resurse europene valoroase precum Victor Negrescu, Corina Crețu sau Roxana Mânzatu, preferând să nu folosească lideri cu o reală capacitate dovedită.

Nicușor Dan și prăbușirea dramatică a încrederii populare

Cotidianul: După un an de mandat, vedem că Nicușor Dan a ajuns la 27% grad de încredere. Totuși, a plecat cu 54% încredere populară exprimată prin vot. Unde s-a rupt această încredere populară în Nicușor Dan? Sau mai poate, de fapt, el să-și salveze încrederea și să atragă populația înapoi de partea lui?

Cristian Preda: Nicușor Dan este președintele care a luat cel mai mic scor în turul întâi dintre cei care au fost, până la urmă, aleși președinți. Deci el a avut puțin peste 20% și ăla era electoratul lui dur, să zicem electoratul care îl voia președinte de la bun început. La 54% a ajuns în turul doi. Da. Și sigur că o perioadă, inerțial, cei care l-au votat atunci au fost de partea lui, dar au șters-o repede. Așa se explică faptul că el are acuma jumătate din acel scor. Oricum, 27% e mai bine decât scorul din turul întâi. Deci nu trebuie nimeni să dispere și nimeni, în același timp, nu trebuie să se înșele asupra pozei. Nu e cineva care să fi intrat în cursa prezidențială cu 44% și care să fi avut nevoie de campanie ca să mai crească 6% plus un vot.

Cum arată, de fapt, președintele Nicușor Dan din punct de vedere politic?

Deși Nicușor Dan are un profil ideologic de creștin-democrat sau creștin-social, faptul că a evitat să folosească instrumentele constituționale pentru a stopa atacurile PSD asupra guvernului Bolojan i-a adus rapid, dar pe nedrept, eticheta de pesedist ascuns. În scenariul foarte probabil în care Eugen Tomac eșuează la votul de învestitură, Preda anticipează că șeful statului se va orienta spre o soluție din afara lumii politice, apelând la experți independenți din BNR, FMI sau din zona corporațiilor.

Cristian Preda: Subfinanțarea educației este marea eroare a tranziției

Spre finalul interviului, Cristian Preda a ținut să clarifice mesajul din spatele gestului său recent, când a rupt o copie a diplomei de doctorat obținute în Franța, în direct, la o televiziune de știri.

„Acel spor de doctorat însemna o șansă de supraviețuire”, a explicat profesorul. El a subliniat că gestul nu l-a privit pe el personal, ci a reprezentat un semnal disperat de alarmă adresat guvernanților cu privire la salariile „de mizerie” ale tinerilor care aleg cariera universitară. Preda a punctat ferm că subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ, pe toate palierele sale, reprezintă probabil marea eroare a tranziției românești, și a criticat direct tăierile bugetare în domeniul educației asumate de guvernul Ilie Bolojan.