Critici în Raportul Comisiei Europene pe justiţie

România ar trebui să se axeze pe lansarea unei revizuiri independente a sistemului judiciar, reforma sistemului disciplinar pentru magistrați, măsurile de îmbunătățire a celerității proceselor care au ca obiect cazuri de corupție la nivel înalt și pe consolidarea politicii anticorupţie, recomandă Comisia Europeană prin raportul intermediar privind justiţia din România.

Comisia Europeană a publicat vineri rapoartele interimare pe justiţie pentru România şi Bulgaria.

De la ultima evaluare efectuată de Comisie, România a răspuns în mod constructiv la recomandările Comisiei, potrivit raportului interimar.

Pentru a consolida dinamismul reformei care a fost reînvigorat, România ar trebui să se axeze pe pregătirea temeinică în vederea punerii în aplicare a noilor coduri și ar trebui, de asemenea, să dispună revizuirea cuprinzătoare a modului de funcționare a sistemului judiciar, pentru a sprijini punerea în aplicare a ajustărilor structurale suplimentare care se impun și a investițiilor necesare pentru a asigura celeritatea, calitatea și consecvența procesului judiciar.

Preluarea mandatului de către noul Consiliu Superior al Magistraturii reprezintă o ocazie importantă pentru a iniția o cooperare strânsă și constructivă în această privință între diferiții actori din domeniul politic și judiciar.

„În ceea ce privește alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii, legalitatea mandatelor mai multor membri ai Consiliului a fost contestată, fiind introdusă și o acțiune în instanță în acest sens, decizia finală nefiind încă pronunțată. Decizia Curții Constituționale din ianuarie de a invalida alegerile în cazul unora dintre membri creează posibilitatea de a asigura credibilitatea noului Consiliu. Va fi important să se asigure funcționarea între timp a Consiliului, până la organizarea de noi alegeri pentru pozițiile invalidate”, se arată în raportul interimar pe justiţie.

În privinţa anchetelor procurorilor DNA privind poliţiştii de frontieră şi vameşii, CE susţine că acestea au dus la o operaţiune anticorupţie de mari proporţii la frontiere, însă este important ca posturile rămase vacante să fie ocupate.

Referindu-se la dosarul Monicăi Iacob Ridzi, raportul a constatat că Parlamentul a împiedicat investigarea cazurilor de suspiciune de comitere a unor acte de corupție de către un fost ministru.

Până la următoarea evaluare a Comisiei, din vara anului 2011, România ar trebui să se axeze în special pe lansarea unei revizuiri independente a sistemului judiciar, pe reforma sistemului disciplinar pentru magistrați, pe măsurile de îmbunătățire a celerității proceselor care au ca obiect cazuri de corupție la nivel înalt și pe consolidarea politicii anticorupție generale.