Criza euro. Cum Slovacia sperie bursele europene si de la New York

La fel ca Polonia condusă de gemenii Kaczynski în 2007, Slovacia îşi trăieşte momentul de glorie în cadrul UE. Preşedintele Poloniei a lăsat să treacă aproape doi ani pentru a ratifica Tratatul de la Lisabona, în urmă cu doi ani, iar acum parlamentul Slovaciei ţine UE cu sufletul la gură, fiind legislativul care s-ar putea opune extinderii rezervelor şi responsabilităţilor fondului european de salvare a economiilor din zona euro.

Bursa de la New York si cele europene au deschis în scădere din cauza dilemelor politicienilor din Slovacia, o ţară pe care Madeleine Allbright o numea „gaura neagră din mijlocul Europei”, în 1997. Un „nu” din partea legislativului de la Bratislava ar însemnă ruinarea măsurilor convenite de mai-marii UE în iulie. Slovacia trebuie să ofere circa 8 miliarde de euro pentru Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară cu rezerve de 440 de miliarde de euro. Însă Partidul Libertăţii şi Solidarităţii, aflat în coaliţia de la putere, se opune unui ajutor acordat de un stat sarac mai bogatelor şi risipitoarelor Grecia, Portugalia sau Italia. Preşedintele partidului, Richard Sulik, a declarat că parlamentarii sai se vor abţine de la vot.

Acum Slovacia este membră a zonei euro şi a Spaţiului Schengen. Pe de altă parte însă, Slovacia este a doua cea mai săracă ţară din zona euro, după Estonia, cu un salariu mediu de 800 de euro şi o pensie medie de 300 de euro pe lună, iar urmările austerităţii sunt dublate aici de urmările măsurilor dure care au insoţit adoptarea euro.

Politicienii populişti, printre care şi fostul premier Robert Fico, mizează acum pe votul din parlament, care poate duce la prăbuşirea guvernului de dreapta. Fico a declarat că va susţine măsura europeană, însă în cadrul unui al doilea vot, în cursul acestei luni, după ce guvernul va fi căzut, facilitându-i reîntoarcerea la putere.

Coarda populistă este atinsa chiar şi de reclamele la bere. Clipul publicitar al berii Zlaty Bazant prezintă un individ vesel si cu burta stând pe o plajă, în timp ce naratorul spune: „A vrea să împrumuţi de la toţi este ceva grecesc.” Apoi este prezentat un om slab în mijlocul unui câmp, în timp ce naratorul spune: „A nu vrea să împrumuţi nimănui este ceva slovac.”

Lupta politica internă din ţara cu 5,5 milioane de locuitori poate avea efecte majore pentru piaţa de jumătate de miliard a UE. Banca franco-belgiană Dexia a fost parţial nationalizata de guvernul de la Bruxelles, banca centrală a Greciei a trebuit să salveze o mică bancă comercială, iar Franţa şi Germania au promis investitorilor că planul anticriză al UE va fi prezentat pe 23 octombrie şi va include şi masurile de recapitalizare a băncilor, atât de mult cerute de peste ocean.

Punerea în scena de la Bratioslava a tragediei grecesti se adaugă unui lung şir de cacofonii politice ale liderilor europeni, care, începând din 2008, nu au reuşit să prezinte un plan limpede împotriva crizei. Blogul Liberation arată că în acest fel cuvântul Angelei Merkel sau al lui Nicolas Sarkozy s-a demonetizat în ochii pieţelor, economiştilor şi băncilor, iar simplele zvonuri au mai multă greutate.

„Liderii politici ai Europei se uită la pieţele financiare ca iepurele la şarpe. Se lasă conduşi de evoluţia pieţelor de capital de parcă nu ar avea o voinţă proprie. Aproape orice măsură majoră împotriva crizei din ultimul an şi jumătate a fost decisă şi implementată doar sub presiunea timpului şi a turbulenţelor de pe piaţă; recapitalizarea băncilor discutata acum nu va fi decât următorul exemplu”, scrie marţi „Die Welt”.