Democrația presupune responsabilitate generală, de la primul până la ultimul cetățean. Este fundamentul pe care se sprijină contractul social dintre societate și stat, dintre guvernanți și guvernați.
Din păcate, în România acest adevăr elementar nu este aproape deloc înțeles – sau, și mai grav, nu este dorit să fie înțeles. Ceea ce vedem zi de zi sunt excese, abuzuri, compromisuri și o trivializare constantă a ideii de responsabilitate publică.
Situația actuală este emblematică: aproape întregul spectru politic se află la guvernare. Această alianță nu are cum să aducă stabilitate și maturitate politică. Ea este un semn de slăbiciune și de uzură morală. În loc să existe un mecanism concret de verificare reciprocă între putere și opoziție, asistăm la o fuziune interesată, menită să conserve puterea și să neutralizeze orice contestare. Solidaritatea parlamentară este un lucru; guvernarea în comun este altceva. Când opoziția încetează să mai existe, când alternativa politică este anulată din interior, democrația însăși devine o farsă. Aceasta este corupția paradigmatică: un sistem care nu mai fură doar resurse sau bani, ci fură însăși logica democrației, transformând pluralismul într-o iluzie și responsabilitatea publică într-un decor gol.
Moștenirea lăsată de Klaus Iohannis este un stat monolitic consolidat fără ieșire, rigid, incapabil să se reformeze. O moștenire grea, o adevărată piatră de moară. Cel care a denunțat „statul eșuat” este același care l-a cimentat într-o formă și mai greoaie, lipsită de dinamism și de corecții interne. În acest climat, guvernul condus de Ilie Bolojan mimează reforme cu politici de județ, dar realitatea arată altfel: planurile vizibile sunt cele de taxare suplimentară, impozite crescute, austeritate mascată. Toate acestea lovesc direct în economia reală, fragilă, improvizată și lipsită de viziune strategică.
La nivel și mai înalt, tabloul nu este deloc mai încurajator. Președintele României, Nicușor Dan, nu știe nici după luni bune de mandat unde are biroul, darmite să explice coerent un plan de dezvoltare. Și atunci, ce încredere mai poate avea cetățeanul într-un stat care a ajuns să accepte o asemenea realitate grotescă? Este imaginea fidelă a degradării criteriilor politice actuale, unde competența a fost substituită de improvizație, iar responsabilitatea de incapacitate cronică.
Astfel, România trăiește o democrație de fațadă. Parlamentul mimează dezbaterea, guvernul mimează reforma, primarul mimează administrația, iar președinția mimează garanția echilibrului instituțional. Moțiunile de cenzură pot fi calificate propagandă certă. Intregul mecanism funcționează pe bază de improvizație și compromisuri. Democrația este golită de substanță, redusă la ritualuri procedurale care maschează incapacitatea cronică a statului de a servi cetățeanul.
Dacă democrația este responsabilitate generală, atunci România de astăzi oferă exact opusul: iresponsabilitate generalizată. Ceea ce trăim nu mai este doar corupție punctuală, personală sau de grup. Este corupție paradigmatică – o corupție a însăși ideii de democrație, a instituțiilor și a regulilor de joc. Este corupția care nu se mai ascunde, pentru că s-a transformat în normă.
Întrebarea esențială rămâne una singură: cum mai poate fi reînviată responsabilitatea publică într-un sistem care a ajuns să transforme absurdul în normalitate și să ridice improvizația la rang de guvernare?
 
					 
                       
                       
                       
                       
                       
                      
„….cum mai poate fi reînviată responsabilitatea publică într-un sistem care a ajuns să transforme absurdul în normalitate și să ridice improvizația la rang de guvernare?”
Ne lipseşte un Eliot Ness autohton cu un grup de „The Untouchables”.
În rest , s’auzim numai de bine că de rău suntem sătui !
Bey Charlica fara frica de pisica, ceausica a fost un prostovan inganfat cu 3 clase ca trenul, de care si-au batut joc toti conducatorii lumii, toti l-au folosit si cand lumea s-a schimbat si ceausica nu mai avea loc in ea, l-au pus la zid pe foc automat. In mod normal, daca nu fugea din piata Palatului, scos in ultima instanta cu helicpopterul, ar fi fost linsat de muncitorii de la Republica si 23 Aug., parintii copiilor impuscati de Milea, la ordinul ceauseilor, in noaptea anterioara, in piata Universitatii, spalata de sange cu furtunurile cand se lumina. Toti criminalii romani au fost executati, de Carol, de Mihai, de iliescu. La e vrei si la romani nu scapa unul !
Asta din „tara nimanui” vrea un nou cata clism ma, de preferinta tot SOV ie Tica…De la mic la mare pe ciuru asta toti vor inghetzul in proiectul implementat de Stalin!!! In imperiul SOV ie Tica Stalin e din nou idol latraizat in asociatie cu ras put Tino Id dul siberian
alb binos…
Asta s-a stabilit la Malta, in vara 1989, stie tot globul rotund, doar cei de pe plat se mira de fiecare data. Deci, Romania si Bulgaria in grija URSS. Inca nu s-a schimbat hotararea dintre cei 2 invingatori in WW2. Soberanistii uita ca Romania fas cista a pierdut razboiul, din cauza lui i.antonescul batut crunt la Cotul Donului (nume de carciuma dincolo de Predeal).
Identitatea dintre „Tom cel lin cere Braille” si nimeni „altul decat” Titi Icaca Calosu nu mai poate fi contestata de nimeni…Inclusiv prin mistificarea mar shava cu Ceausescu care ar fi ordonat sa se traga in copiii prostracilor nealiniati pseudoanti SOV ie Tici lor!!!
Stiindu-se ca in copiii scosi special de un ras Pop Pitt pe treptele Catedralei de la Timisoara a tras personal gralu PUCIST Chitzac!!!
Abia acum, dupa 36 de ani nesfarsiti de pseudodemocratie pseudocapitalista sesese eku ti-ai dat seama ca se fura logica democratiei cu CONSTITUTIA lui Ilici Geno Cid in mana? Iar vorbesti in pustiu? Chiar nu intelegi ca au totul sub control? Cu permisiunea Moskwa…
Aceeasi iresponsabili l-au votat vreme de 25 de ani pe iresponsabilul care a tras cu gloante de razboi in copiii lor,. cand acestia nu l-au mai dorit. Foarte subtire este granita responsabilitatii. Mai bine vorbesti, ca profesorul Butoi, de oameni cu numar pe casa.
„Democrația presupune responsabilitate generală, de la primul până la ultimul cetățean.”
Pe ce planeta traieste omul acesta ? Ce responsabilitate pot avea vreo 30% dintre cei cu drept de vot sa puna stampila pentru un presedinte de republica pe unul fost lider de galerie de fotbal, care s-a batut cu fortele de ordine, fin al unui bipuscarias, 4+8 ani cu executare, unul care n-a lucrat o zi in viata lui ? Aceeasi iresponsabili au votat Joha, Bas, Iliescu !!!
Raspunsul la intrebare este ca, din pacate, numai un cataclism extern ar putea schimba ceva. Sigur, in teorie, ar trebui recucerit mecanismul statului, resort cu resort, minister cu minister, functionar cu functionar.
Dar dupa cum se stie, praftica ne omoara.