Croaţia, „o ţară mai pregătită decât România”, primeşte verde pentru aderarea la UE

Liderii europeni au aprobat, vineri, planul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană, acceptând finalizarea negocierilor pe care Zagrebul le-a purtat din 2005 până în prezent. Ei au cerut „luarea tuturor măsurilor necesare pentru închiderea negocierilor de aderare cu Croaţia până la finalul lunii iunie”, scrie AFP.

Comisia Europeană a propus aderarea Croaţiei la UE pe 1 iulie 2013.

Croaţia se loveşte încă de rezistenţa Olandei, care a propus instituirea unui mecanism de verificare a ţării similar celui adoptat pentru România şi Bulgaria, până când Croaţia va adera la spaţiul Schengen. Ideea este sprijinită şi de Franţa, însă este controversată pentru că Croaţia este „o ţară relativ dezvoltată în comparaţie chiar şi cu unele noi membre ale UE, însă care a fost întârziată în drumul către aderare de războiele fratricide din fosta Iugoslavie”, scrie Euractiv.

Croaţia este ţara a cărei aderare la UE România încerca să o blocheze, după cum declara în ianuarie acest an ministrul Teodor Baconschi. Acesta spunea că România va denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare şi chiar se va opune aderării Croaţiei, dacă România nu va intra în spaţiul Schengen în martie 2011. Preşedintele Traian Băsescu l-a pus la colţ imediat pe ministrul de Externe şi şi-a asumat atunci responsabilitatea amânării aderarii la Schengen.

Majoritatea statelor membre şi Comisia Europeana sunt de părare că un mecanism de monitorizare este mult mai eficient în perioada de preaderare, ulterior el nemaidând decât rezultate slabe, asa cum arată experienţa cu România şi Bulgaria, scrie Euractiv. „Credem că monitorizarea ne poate motiva în plus. Cel mai important lucru este că nivelul monitorizării este sub cel aplicat unor state membre UE, ceea ce este o dovadă că UE are încredere în Croaţia”, a declarat Gordan Jandrokovici, ministrul de Externe de la Zagreb.

Că fosta republică iugoslava este mai pregătită pentru UE decât Bulgaria şi România se ştia în cercurile europene încă din 2004. Potrivit unei telegrame publicată de WikiLeaks, fostul comisar european Chris Patten spunea: „Croaţia este probabil mult mai bine pregătită pentru a adera la UE decât Bulgaia şi România, care vor intra în Uniune mai devreme, cel mai probabil. România, în special, este o ţară sălbatică”.

Cel mai dificil capitol de negociere a fost cel al „Justiţiei şi Drepturilor Fundamentale”, în care era inclusă şi cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Guvernul de la Zagreb a emis un mandat de arestare pe numele fostului premier Ivo Sanader şi a acceptat verdictul dat de TPI în cazul generalului Ante Gotovina, condamnat la 24 de ani de închisoare pentru crimele comise împotriva sârbilor din Krajina. Cele două evenimente au avut loc cu puţin înainte de finalizarea negocierilor de aderare.