CSM le-a trimis lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan rezultatele propriei consultări cu judecătorii. Principalele concluzii

Potrivit CSM, 98% dintre judecători au răspuns că în ultimul an au resimțit o campanie publică împotriva justiției. De asemenea, 67% dintre aceștia s-au arătat de acord cu reacțiile publice ale CSM referitoare la această campanie publică. Alții 22% au exprimat o poziție neutră, iar 8% nu au fost de acord.

Analiza realizată în urma acestui chestionar relevă că peste 98% dintre judecătorii care au completat chestionarul online cu referire la problemele din justiţie au resimţit în ultimul an o campanie publică împotriva justiţiei, iar 67% dintre ei sunt de acord cu poziţiile publice ale CSM. De asemenea, cei mai mulţi dintre judecătorii care au răspuns la chestionarul despre problemele din justiţie apreciază că pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale şi deciziile CCR au dus, de cele mai multe ori, la prescripţia răspunderii penale.

Judecători: Pasivitatea Parlamentului, principala cauză a intervenirii prescripției răspunderii penale

Întrebați și despre problemele vizând continuitatea completului, 8,4% dintre respondenți (192) au arătat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% (2081) nu au fost înlocuiți.

„Dintre cei care au fost înlocuiți, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alți 31 judecători au arătat au fost înlocuiți fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar.

Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar. Totodată, trei judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acțiune”, se mai arată în analiza CSM.

Referitor la cauzele care au contribuit la intervenirea prescripției răspunderii penale, magistrații au invocat, în principal, pasivitatea Parlamentului. Alte cauze invocate au fost:

• Durata urmăririi penale
• Deciziile Curții Constituționale
• Volumul ridicat de activitate
• Lipsa infrastructurii
• Dezlegările obligatorii pronunțate de ÎCCJ
• Durata fazei de judecată
• Modificări nelegitime sau nejustificate aduse componenței completului

Personalul insuficient și volumul de muncă, principalele probleme indicate de judecători

În același chestionar, judecătorii s-au plâns de volumul mare de muncă.

„Într-o proporție covârșitoare judecătorii au apreciat că volumul ridicat de activitate și lipsa normării activității reprezintă probleme reale ce afectează în mod direct actul de justiție. De asemenea, peste 50% dintre judecători apreciază că practicile administrative ale autorităților publice care au ca efect inflația de cauze (ex: nerespectarea de către casele de pensii a dezlegărilor obligatorii pronunțate în recursuri în interesul legii) și neimplementarea unor propuneri de eficientizare a activității judiciare (ex: propunere CSM-UNEJ privind dosar exclusiv electronic pentru cererile având ca obiect încuviințarea executării silite) reprezintă alte două probleme care afectează activitatea instanțelor”, se arată în analiză.

Judecătorii au avut și o întrebare deschisă la care au fost solicitați să indice „trei probleme reale ale sistemului judiciar care sunt insuficient abordate”. Rezultatele sunt următoare:

Analiza poate fi consultă AICI.