Cu cine „reformează” președintele Justiția. Cine sunt noii șefi ai marilor parchete

Noii șefi de parchete sunt:

• Cristina Chiriac: procuror general
• Marius Voineag: procuror adjunct al procurorului general
• Viorel Cerbu – procuror-șef al DNA
• Marius-Ionel Ștefan: procuror-șef adjunct al DNA
• Marinela Mincă: procuror-șef adjunct al DNA
• Codrin-Horațiu Miron: procuror-șef al DIICOT
• Alex Florența: procuror-șef adjunct al DIICOT

Mulți dintre aceștia au fost constant criticați de societatea civilă, jurnaliști și politicieni deopotrivă, inclusiv de președintele Dan.

Cristina Chiriac

Cristina Chiriac are o experiență de 17 ani în magistratură. A activat inițial la parchetele din Bârlad și Vaslui, iar din 2015 lucrează în cadrul DNA Iași, unde a devenit procuror-șef de serviciu în 2022.

Poate cea mai controversată numire, numele Cristinei Chiriac este strâns legat de dosarul episcopului de Huși, condamnat pentru abuzuri sexuale. Cazul a fost scos la iveală de jurnaliștii platformei independente „Să fie lumină”.

Cristina Chiriac a fost procuroarea care a instrumentat inițial dosarul în care Corneliu Onilă, episcopul de Huși, a reclamat că este șantajat de alți preoți cu înregistrări compromițătoare.

Cristinei Chiriac i s-a reproșat că s-ar fi limitat la investigarea șantajului, fără a extinde cercetările asupra conținutului acelor înregistrări, care îl surprindeau pe episcop în timp ce întreținea relații sexuale cu elevii de la seminar și nu a disjuns cauza către parchetul care avea competentă în soluționarea faptelor de abuz sexual. Astfel, a permis episcopului să rămână în funcție încă doi ani după sesizare.

În interviurile susținute în fața CSM, Cristina Chiriac a respins acuzațiile, afirmând că toate deciziile sale au fost luate în conformitate cu legea și cu probele de la dosar din acel moment, susținând că acele înregistrări nu indicau prezența unor minori sau acte de agresiune în jurisdicția sa de atunci.

„Am citit că a ascuns probe în cazul Huși. Nu le-a ascuns, ci le-a trimis la judecător. Și nu a trimis la parchet pentru că nu au fost agresiuni și nu erau minori”, a justificat președintele numirea.

Deși inițial cazul a fost tratat doar ca unul de șantaj, Corneliu Onilă a fost trimis în judecată în 2020 și condamnat definitiv în aprilie 2025 la 8 ani de închisoare tocmai pentru viol și abuz sexual asupra unor elevi.

DNA Iași, structura pe care o conduce, cea mai slabă din țară

Un alt lucru care i s-a reproșat este performanța DNA Iași, serviciu teritorial pe care îl conduce, care, conform bilanțului oficial, a avut în tot anul 2025 doar 3 rechizitorii trimise în judecată de cei opt procurori.

Ea este procurorul care a organizat flagrantul în care a fost prins șeful Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, prins cu o mită de peste un milion de lei. Tot Chiriac a decis clasarea dosarului în care Maricel Popa, fost șef al CJ Iaşi, acuzat de abuz în serviciu și alte fapte de corupție.

Marius Voineag

A fost timp de trei ani în funcția de procuror-șef al DNA, numit de Klaus Iohannis. Anterior, a fost procuror în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma documentarului publicat de Recorder, „Justiție capturată”, lui Voineag i s-a cerut demisia, în stradă. În documentar, mai mulți procurori au acuzat că Marius Voineag a blocat anchete penale care vizau dosare de mare corupție și le-a cerut să-i acorde control deplin asupra dosarelor instrumentate.

„Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său, fără a ne uita aplicat la diferite probleme și a diferenția felul în care funcționează diferite instituții”, a declarat atunci Voineag.

Criticat în trecut chiar de președintele Dan

În octombrie anul trecut, întrebat de jurnalistul Sebastian Zachmann, într-un interviu pentru Cotidianul, dacă ia în calcul o prelungire a mandatelor pentru șeful DNA și pentru Procurorul General, Nicușor Dan a spus „mai degrabă nu”.

În mod repetat, președintele a criticat activitatea lui Voineag.

„În mod cert, DNA-ul nu a mai anchetat mari cazuri de corupție de ani de zile”, a spus Nicușor Dan.

Marius Voineag nu a primit avizul de la CSM, asemenea lui Alex Florența, acum adjunct al DIICOT.

Alex Florența

A fost numit tot de Klaus Iohannis pe cea mai înaltă poziție din Ministerul Public, cea de procuror general al României, pe care a exercitat-o în perioada martie 2023 – martie 2026.

Înainte de a deveni procuror general, a condus Biroul tehnic și de criminalistică din cadrul DIICOT și a fost procuror-șef al DIICOT Timișoara. Are o experiență vastă în combaterea criminalității organizate, a traficului de droguri și a infracțiunilor de mare violență.

Și pe Alex Florența l-a criticat Nicușor Dan pentru activitatea la Parchet.

„Cred în criticile constructive. L-am urmărit și eu aseară pe domnul Președinte (…) Sunt convins că voi avea posibilitatea să primesc din partea dumnealui o analiză mai complexă. E firesc și e normal ca Președintele să se preocupe de acest domeniu. Sunt în asentimentul domnului Președinte cu un aspect: faptul că o lungă perioadă, Parchetul a acționat într-un mod rutinat, parcă. E adevărat”, a declarat Florența ca reacție.

Cum a motivat președintele numirea lor

Întrebat insistent de jurnaliști de ce acum îi numește pe funcții de adjuncți după ce s-a plâns de activitatea lor, președintele a spus că e vorba despre „nuanțe”.

„Consider că din poziția de adjuncți pot să ajute. Voineag a candidat singur pe post. Dacă n-au fost alți candidați care să dovedească că sunt mai buni să fie procurori generali adjuncți…”, a afirmat Nicușor Dan.

„S-a mai spus că foștii procurori-șefi vor conduce parchetele în continuare din poziția de adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Adjuncții au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, așa cum viceprimarul nu contează. Decizia nu este la ei (…) Pe de altă parte, dacă e să avem nuanțe, sunt oameni care cumva au structurat activitatea parchetelor pe care le-au condus și care au o experitză de a gestiona multe lucruri deodată și poate fi eficientă fără să fie persoanele care iau decizii”, a motivat președintele.

Viorel Cerbu

A primit aviz favorabil de la CSM.

Are o vechime de peste 30 de ani în magistratură. Înainte de a prelua conducerea instituției, a ocupat funcția de procuror-șef adjunct al DNA sub mandatul lui Marius Voineag.

A început ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în 1999.

Începând cu 2004 a lucrat la DNA și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor. A fost mulți ani procuror şef adjunct delegat al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA. În 2013, procurorul Cerbu a plecat de la DNA la DIICOT. Ulterior, în 2019 a fost numit procuror general la Parchetul Curții de Apel București.

În 2023, după ce Marius Voineag a devenit șeful DNA, Ioan Viorel Cerbu i-a devenit consilier. Din 2025 a ocupat funcția de procuror șef adjunct delegat al DNA.

Un dosar cunoscut gestionat este dosarul „Permiselor de la Pitești” (2008), considerat de Cerbu drept primul dosar de la nivel național care a vizat corupția sistemică. Ancheta a vizat funcționari de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere Argeș care eliberau permise contra unor sume mari de bani, fiind trimise în judecată zeci de persoane.

Marius Ștefan

Anterior numirii la nivel central, ca procuror șef adjunct DNA, Marius Ionel Ștefan a condus Serviciul Teritorial Pitești al DNA, din aprilie 2022. Înainte de a prelua serviciul teritorial al DNA, Marius Ștefan a ocupat funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, începând cu 1 ianuarie 2019.

Marinela Mincă

A fost respinsă de CSM pentru funcția de adjunct DNA.

Din ianuarie 2024, Marinela Mincă a fost procuror-şef al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Are o carieră de aproape 30 de ani în magistratură.

În cadrul interviului în fața CSM, ea a afirmat că trebuie întărită funcția preventivă a corupției prin anchete eficiente și recuperarea efectivă a prejudiciului, în timp ce la puncte slabe ale instituției au fost enumerate numărul redus al personalului, volumul mare de activitate și termenul mare de soluționare a cauzelor.

Codrin-Horațiu Miron

Până la această numire, începând cu 2022, el a condus Serviciul Teritorial Timișoara al DIICOT. Anterior, din 2016, a preluat conducerea biroului teritorial Arad.

Codrin Horațiu Miron a intrat în magistratură în anul 1996, când a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.

A primit aviz favorabil de la CSM.

În fața Secției de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturi a declarat cu privire la măsurile pe care dorește să le ia din funcția de șef al DIICOT.

„În primul rând aş vrea să fac o evaluare foarte serioasă a instituţiei, să văd unde se face performanţă şi unde sunt rezultate modeste. În funcţie de asta, să ne calibrăm resursele pe care le alocăm pentru a resuscita activitatea zonelor unde nu se luptă eficient cu fenomenul criminalităţii organizate. Aş reponsabiliza foarte mult şefii acestor structuri şi le-aş fixa anumite direcţii de acţiune, în funcţie de priorităţile noastre pe care ni le-am asumat, anumite domenii de interes unde anchetele penale trebuie să fie efective şi să dăm şi o dimensiune financiară a luptei împotriva criminalităţii organizate”.

Ce așteptări are președintele

„Aşteptarea pe care o am de la parchete şi implicit de la şefii parchetelor este o dinamizare a activităţii parchetelor pentru a răspunde aşteptărilor românilor pentru că românii văd corupţie – şi mare corupţie, şi corupţie în interacţiunea lor zilnică cu autorităţile statului. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală”, a declarat președintele Nicușor Dan în conferința în care a anunțat numirile.