Rusia a solicitat ONU recunoaștere drepturilor teritoriale pentru 1,2 milioane de kilometri pătrați ai calotei de gheață de la Polul Nord. Mișcarea este considerată ca una care ar asigură accesul la o zonă bogată în rezerve minerale și disputată deja de mai multe țări, potrivit independent.md.
Cu o economie axată pe exploatarea resurselor naturale, Rusia era de așteptat să țintească spre zona arctică, unde încălzirea globală și dezvoltarea unor noi tehnologii lasă loc exploatării zăcămintelor de gaze și petrol, arată Reuters.
Bătălia Nordului
Norvegia, Statele Unite, Canada, Danemarca și Rusia își dispută cu înverșunare drepturile asupra regiunii polare, în timp ce giganții industriei petroliere dezvoltă cu febrilitate noi proiecte de exploatare în zonă.
„Rusia reclamă o suprafață submarină de aproximativ 1,2 milioane kilometri pătrați la distanța de aproximativ 350 de mile marine de coastă.
O vastă colecție de date științifice colectate în mulți ani de cercetări în zona arctică ne îndreptățesc să revendicam acest teritoriu”, a explicat într-un comunicat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Arctica, noua Arabie Saudită
Pentru reprezentanții organizațiilor de mediu, așa cum este Greenpeace, intențiile manifestate de Moscova se anunța de rău augur.
„Topirea calotei de gheață scoate la iveală o mare nouă și vulnerabilă, dar țări precum Rusia și Norvegia vor să o transforme în noua Arabie Saudită”,au replicat reprezentanții Greenpeace.
În urmă cu un deceniu, ONU a respins o cerere similară din partea Moscovei, insistând pe desfășurarea mai multor misiuni de cercetare științifică în zonă, înainte de a revendica acest teritoriu.
Prioritate pentru Kremlin
În ultimii 10 ani, președintele Vladimir Putin a făcut o prioritate din obținerea noului teritoriu arctic.
Inclusiv trupele marinei din Rusia și-au intensificat prezența în zonă pentru a susține pretențiile liderului de la Kremlin.
Conform savanților ruși, chemați să argumenteze dreptul asupra acestui perimetru din zona arctică, o culme muntoasă submarină, Creasta Lomonosov, care se întinde de-a lungul Mării Arctice, face parte din placa regiunii Eurasiatice.
În acest fel, Rusia susține că ar avea drept la un teritoriu care înaintează până în dreptul Polului Nord geografic.
Polul bogăției
În același timp, o parte din teritoriul revendicat de ruși este solicitată și de Danemarca. Supușii reginei Margareta a II-a au depus, în numele Groenlandei, în 2014, o revendicare pentru teritoriul din jurul Polului Nord.
Încă de atunci, analiștii au avertizat că este de așteptat o replică rapidă din partea Rusiei, remarcă revista Express.
Danezii au declarat că așteaptă ca cererea lor să fie soluționată până în 2027, după cheltuirea a mai mult de 48 de milioane de dolari în cercetarea științifică desfășurată în zonă.
Canadienii nu se sfiesc nici ei să ceară dreptul de proprietate asupra Polului Nord, cu toate că experții guvernamentali nu au reușit încă să delimiteze precis zona pe care o revendică.
Conform portalului norvegian Barents Observer, perimetrul revendicat de Rusia ar include aproape 600 de câmpuri petroliere submarine, alte 150 de zăcăminte de gaze naturale și o rezervă impresionantă de aur și nichel.
