Culisele negocierilor Putin-Merkel: Cum a redevenit Germania lider în relațiile internaționale

Financial Times publică un amplu material care aruncă o privire în culisele negocierilor dintre Rusia si Occident din ultimul an, arătând cum Germania a devenit lider în relatiile internaționale pentru prima data după Al Doilea Război Mondial, dar și cum conflictul din Ucraina și dialogul Merkel-Putin dus pe baza unei strategii aproape inexistente a Vestului și a unei imagini distorsionate pe care Putin a avut-o asupra consecințelor acțiunilor sale au dus la pierderea contactelor dintre Moscova și Occident.

După luni de zile în care a discutat telefonic de peste 40 de ori cu Vladimir Putin, cancelarul Angela Merkel a decis să facă o ultimă încercare de a aplana conflictul din Ucraina. Se întâmpla în marja reuniunii G20 de la Brisbane.

Finalul relației Merkel-Putin?

Discuțiile au avut loc în sala de conferințe a hotelului Hilton dinBrisbane, pe 15 noiembrie. Merkel a cerut să fie singură cu Putin, pentru a ajuta la relaxarea atmosferei și pentru a putea decela mai bine planul Moscovei. După mai multe ore, Merkel este șocată de soluția oferita de Putin: Kievul trebuie să se înțeleagă cu rebelii pro-ruși asa cum Moscova a făcut-o în Cecenia – să îi cumpere oferindu-le sume uriașe de bani și autonomie. Când discuția a luat sfârșit, târziu în noapte, Merkel era convinsă că nu există o soluție rapidă pentru criza ucraineană. Putin a părăsit lucrările G20 după doar câteva ore, cu o zi înainte de final.

A fost un momet de cotitură în criza ucraineană și relațiile Berlin-Moscova, susține Financial Times. Începând de la momentul Brisbane, cei doi lideri nu s-au mai întâlnit față în față. Angela Merkela început să lanseze avertismente dure, privind amenințarea pacii in Europa de către Putin, în timp ce Kremlinul a negat că între Putin și Merkel a existat vreodată o ”relație specială”. ”Putin și Merkel nu se suporta. Desigur, sunt profesioniști și au încercat să arate că se înțeleg de fiecare dată. Dar asta se pare că s-a schimbat”, spunea un oficial de la Kremlin după întâlnirea de la Brisbane.

Cartierul general de la Berlin

De-a lungul conflictului din Ucraina, Angela Merkel și-a transformat biroul în cartier general, fiind înconjurată de hărți ale Donbasului pe care sunt notate cele mișcările de trupe. Merkel privește aceste hărți în timpul fiecărei convorbiri cu Putin. Practic, Berlinul și-a asumat rolul de portavoce și lider în relațiile internationale pentru prima data dupa Al Doilea Razboi Mondial. Se poate ca Mekel să nu-și fi dorit acest rol, însă cum SUA, Marea Britanie și Franța erau angrenate în conflicetel dinOrientul Mijlociu, Germania a ramas fost partenerul de tratative al Moscovei, scrie Financial Times. ”Merkel a profitat de oportunitate și ne bucurăm că a facut-o”, spune un diplomat european pentru Financial Times.

Merkel, un alter ego al lui Putin

Cu doar doi ani mai tânără decât Putin, cancelar începând din 2005, cu experiența oferită de fosta RDG, cunoscătoare a limbii ruse și beneficiind de faptul că președintele rus vorbește limba germană, Merkel a fost varianta optimă pentru Vest în relatia cu Rusia. Aproape invariabil, discutiile dintre Merkel si Putin încep în limba germană, președintele rus preferând rusa doar când subiectele devin foarte delicate, declară pentru Financial Times consilieri ai cancelarului. Au existat insa si momente in care Merkel a intervenit în limba rusă în disputele dintre Vladimir Putin și președintele ucrainean Petro Poroșenko.

Angela Merkel și-a asumat rolul de alter ego al presedintelui Putin, sugerează Financial Times. Înconjurat de consilieri pe care îi domina prin personalitatea sa si care, presupun liderii occidentali, îi transmit liderului de la Kremlin doar ce dorește să audă, Putin are nevoie de o ”oglindă a acțiunilor sale”, care să îi ofere imaginea reală a impactului lor in Occident. Acesta a fost rolul atribuit Angelei Merkel.

Obama: Putin pare un elev plictist din ultima bancă

Administrația democrată de la Washingtomn a preferat să se retragă în plan secund în relația cu Rusia, datorită lipsei de apetență a presedintelui Barack Obama pentru politica internațională, dar și a calităților cancelarului german. ”Obama vede lumea în termeni de win-win, Putin o vede în termenii unui joc de sumă nulă”, spune un fost diplomat citat de Financial Times. În cuvintele lui Obama, Putin ”pare împiedicat, ca un elev plictisit din ultima bancă”.

Tragedia zborului MH17

Momentul Brisbane nu a fost singura cotitura in relatia dintre Vest si Rusia.

La începutul lunii aprilie 2014, atunci când a izbucnit conflictul dintre rebelii pro-ruși din provinciile Donețk și Lugansk și guvernarea (încă interimară) de la Kiev, liderii occidentali nu se așteptau la o evoluție într-atât de dramatică pe cât s-a dovedit și nici la conturarea unui nou război rece cu Moscova.

”Au trecut luni de zile în care oficialii occidentali au încercat să înțeleagă ce urmărește regimul Putin in Ucraina. Vrea să refacă Novorossia, teritoriul cu deschidere la Marea Neagră cucerit de Ecaterina a II-a, care se întinde din Donețk și până la Odessa”, asigurând astfel o punte pâna în Trannsitria și pâna la frontiera României și NATO? Doreste sa rupa NATO?, scrie Financial Times.

Totul a devenit mai limpede, în special pentru strategii germani și cancelarul Angela Merkel, odată cu doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines. Se întâmpla pe 17 iulie, exact candMerkel îi primea pe cei invitați la sărbătorirea zilei sale de naștere. Surse din diplomația germana declară pentru FT că Merkel a facut atunci un gest rar întâlnit: a condamnat atacul fără să aibă toate informațiile în față. ”Era șocată”, a spus atunci unul dintre invitații lui Merkel. La scurt timp, SUA precizează că avionul a fost doborât, în niciun caz nu a fost vorba despre un accident.

Putin a fost insultat

La Berlin, tragedia zborului MH17 a fost un moment de cotitura, scrie Financial Times. În cazul în care a fost vorba despre o strategie de internaționalizare a conflictului, aceasta a reușit.

A fost momentul în care erorile de percepție dintre Vest si Rusia au dus la escaladarea conflictului. Financial Times arată că Angela Merkel i-a cerut lui Vladimir Putin sa-i determine pe rebelii pro-rusi sa securizeze zona in care se afla epava avionului. Răspunsul a fost ca Moscova nu controlează forțele rebele. Un consilier al Angelei Merkel declară pentru FT că aceasta a fost ”o oportunitate de care autoritățile ruse nu au profitat”. De ce? Unii oficiali de la Moscova susțin că Vestul a greșit când a arătat cu degetul către Rusia pentru această tragedie. ”Putin a fost insultat. A acționat emoțional. Pentru că tabăra voastră a făcut declarații inainte cât timp nimic nu era limpede, acuzându-l de tot felul de lucruri”.

Riposta Moscovei a fost trimiterea primului convoi militar destinat rebelilor, pe 24 august, moment din care la Berlin și Washington devenea limpede că este vorba despre un război între Rusia și Ucraina, cu potențial de a se extinde la un conflict între Rusia și Vest.

Până în momentul implicării militare aproape fățișe a Rusiei, sfaturile oferite puterii de la Kiev se împărțeau în mod egal între două școli de gândire, scrie Financial Times. Vicepresedintele SUA Joe Biden ”a transmis că nu există o soilutie militară și că președintele Ucrainei trebuie să fie atent la ce face, pentru că poate provoca un răspuns al Rusiei”, spune un oficial de la Casa Albă, citat de FT. ”Merkel îi spunea președintelșui Poroșenko să nu subestimeze Rusia și modul în care va reacționa”, spune si un consilier al cancelarului german.

”Existau voci care spuneau că, dacă Donețk sau Lugansk ar cădea, aceasta va provoca un atac puternic al lui Putin, în urma căruia ucrainenii nu-și vor mai reveni. Alții spuneau că ucranenii ar trebuie să ocupe unul dintre orașe și apoi să ceară negocieri de pace, pentru a-i demonstra lui Putin că nu poate învinge”, rezuma consilierul Angelei Merkel.

În cele din urmă forțele Kievului nu au reușit să ocupe niciunul dintre orașele rebele, iar sprijinul militar al Moscovei a inversat total situația.