Cum arată PRR al altor țări din UE

Dacă la România sunt cunoscute problemele pe care PRR-ul le-a avut și nu e clar cum se va rezolva  alocarea, vedeți ce fac alte țări.

Cum arată PRR al altor țări din UE

Dacă la România sunt cunoscute problemele pe care PRR-ul le-a avut și nu e clar cum se va rezolva  alocarea, vedeți ce fac alte țări.

Comisia Europeană a primit Planurile de Redresare și Rezilienta de la majoritatea statelor UE, pe zone. Dacă la România sunt deja cunoscute problemele pe care PRR-ul le-a avut, diferența între ce s-ar fi dorit și care este realitatea (42 mldeuro față de 29 miliarde euro) și încă nu este clar cum se va rezolva  alocarea, vom arăta acum ce fac alte țări. Centralizarea este făcută de ec.europa.eu.
Planul de redresare și reziliență al Italiei. În planul pe care l-a prezentat, Italia a solicitat un sprijin total de 191,5 miliarde EUR  în  cadrul  FERS,  cuprinzând  68,9  miliarde  EUR  subvenții  și  122,6  miliarde  EUR împrumuturi.   Planul  italian  este  structurat  în  jurul  a  șase  domenii:  digitalizare,  inovație, competitivitate și cultură; revoluție verde și tranziție ecologică; infrastructură pentru mobilitate durabilă; educație și cercetare; coeziune și incluziune; sănătate. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.
Planul de redresare și reziliență al Austriei. Planul de recuperare și reziliență al Austriei include măsuri pentru o sumă totală de 4,5 miliarde EUR.   Planul austriac este structurat în jurul a patru priorități politice. Acestea includ măsuri de reformă și investiții legate de: redresarea ecologică, acoperirea renovării, mobilității,  biodiversității,  economiei  circulare  și  neutralității  climatice;  recuperare digitală, care acoperă banda largă, școli, servicii publice și întreprinderi; recuperare bazată  pe  cunoaștere,  inclusiv  cercetare,  perfecționare  și  recalificare,  educație  și inovație  strategică;  și  recuperare  echitabilă,  cuprinzând  asistența  medicală, comunitățile  rezistente,  arta  și  cultura  și  reformele.  Proiectele  din  plan  acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.  
 
Planul de redresare și reziliență al Sloveniei. În planul pe care l-a prezentat, Slovenia a solicitat un sprijin total de 2,5 miliarde EUR  în  cadrul  FERS,  cuprinzând  1,8  miliarde  EUR  subvenții  și  700  milioane  EUR împrumuturi.   Planul  sloven  este  structurat  în  jurul  a  patru  piloni  prioritari:  tranziția  verde; transformare digitală; creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; sănătate și bunăstare, inclusiv investiții și reforme în îngrijirea pe termen lung și locuințe sociale. Proiectele  din  plan  acoperă  întreaga  durată  de  viață  a  RRF  până  în  2026.  Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.   
 
Planul de redresare și reziliență al Danemarcei.  În planul pe care l-a prezentat, Danemarca a solicitat în total subvenții în valoare de 1,6 miliarde EUR în cadrul RRF.   Planul danez este structurat în jurul celor trei piloni de rezistență, transformare ecologică  și  digitală.  Planul  danez  prevede  investiții  semnificative  în  eficiență energetică, cercetare și dezvoltare ecologică, reducerea emisiilor de CO2 în sectorul agricol și digitalizare. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în cinci dintre cele șapte zone emblematice europene.
 
Planul de redresare și reziliență al Spaniei.  În planul pe care l-a depus, Spania a solicitat în total subvenții de 69,5 miliarde EUR în cadrul FERS.   Planul  spaniol  este  structurat  în  jurul  a  patru  piloni:  transformarea  verde; transformare  digitală;  coeziunea  socială  și  teritorială;  și  egalitatea  de  gen.  Include măsuri  privind  mobilitatea  durabilă,  eficiența  energetică  în  clădiri,  energie  curată, competențe digitale, conectivitate digitală, sprijin pentru sectorul industrial și IMM-uri și locuințe sociale. Proiectele din plan se concentrează în principal pe perioada 2021-2023. Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.
Planul de redresare și reziliență al Letoniei.  În cadrul planului pe care l-a prezentat, Letonia a solicitat în total subvenții în valoare de 1,8 miliarde EUR în cadrul RRF.   Planul leton este structurat în jurul a șase componente: tranziții verzi și digitale; sănătate; reducerea inegalității; transformarea  economică; și statul  de  drept. Planul include reforme în domeniul sănătății, politicii sociale, învățământului superior și  în domeniul  abilităților  și  măsurilor  privind  transportul  durabil,  locuințe  la  prețuri accesibile, eficiența energetică în clădiri și întreprinderi, abilități digitale, cercetare și inovare. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.
 Planul de redresare și reziliență al Luxemburgului. În cadrul planului pe care l-a prezentat, Luxemburg a solicitat un total de 93 de milioane de euro subvenții în cadrul RRF.   Planul  Luxemburgului  este  structurat  în  jurul  celor  trei  piloni  ai  coeziunii  și rezilienței sociale; tranziție verde; și digitalizare, inovație și guvernanță. Planul include măsuri  în  calificare,  asistență  medicală,  locuințe,  decarbonizarea  transporturilor, protecția  biodiversității,  inovare,  digitalizarea  administrației  publice  și  promovarea unei economii transparente și corecte.    Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în șase din cele șapte zone emblematice europene.
Distribuie articolul pe:

12 comentarii

  1. vox, PRR-ul nostru a fost respins, daca nu gresesc, de cateva ori. Chiar crezi ca asta iestem dovada „intelighentei” pe o critici la ursuletz???? :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.