Cum au crescut ratele la bancă doar în câteva luni

Românii care au un credit ipotecar de 50.000 de euro pe o perioadă de 30 de ani plătesc azi rata cu 35 de lei mai mult decât acum un an și cu 17 lei mai mult decât acum jumătate de an. Acum cinci ani rata lunară a fost cu 100 de lei mai puțin. Acestea sunt consecințele scăderii monedei naționale în raport cu euro, ziua de 21 octombrie fiind una de referință pentru că am avut cel mai slab leu din istorie, 4,6551 lei/euro.

Nici românii cu credite în lei nu au fost feriți de creșteri ale ratelor pentru că Robor la trei luni, indicele în funcţie de care se calculează dobânzile celor mai multe credite în lei, a ajuns chiar la 2,18%, maxim al ultimilor trei ani, de la 0,9% cât era în vară. Asta înseamnă rate mai mari la creditele în lei cu cel puțin 10%. Toate acestea vin pe un fond de creștere a inflației, cu estimări de peste 3% în 2018, ceea ce înseamnă că venitul disponibil, indicele care ia în calcul bunăstarea unei persoane, va fi cu siguranță afectat sau va fi salvat de eventualele creșteri salariale de la anul.

S-a pierdut roborul dar și leul

Leul românesc scade când toate monedele din jurul României se depreciază, fapt constatat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a spus că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale. Mai mult, România se vede astăzi în postura nemaiîntâlnită, cel puțin în ultimii ani, în care are leu ajuns la minimul istoric iar Roborul atinge un maxim din ultima perioadă. Volatilitatea, cu creșteri și scăderi, există în toată lumea numai că la noi observăm de câteva luni doar tendințe de creștere. În vară am constatat o creștere a Roborului, dar cursul a fost menținut.

Acum s-a pierdut și cursul. În 2008, de exemplu, BNR a sacrificat Roborul dar a sacrificat cursul prin intervenții indirect. Deprecierea leului ar putea să se stopeze la finele acestui an în condițiile în care remiterile cetățenilor români de afară vor fi mai mari. Însă Roborul riscă să sară și mai mult și se estimează că acesta va ajunge spre 3-4% spre primăvară având în vedere și tendițele de creștere ale inflației.

Se cere mult euro pe piață

Moneda comunitară s-a apreciat în ultima perioadă pentru că există o mare cerere de euro pe piață. Exporturile României nu fac față importurilor, la nouă luni deficitul comercial, adică importuri minus exporturi, crescând cu aproape două miliarde de lei față de perioada similară din 2016.

De asemenea, Banca Centrală a dat de înțeles că se va concentra mai mult pe stabilitatea dobânzilor în lei și mai muțin pe cursul valutar. Dacă va interveni acum, când balanța comercială se adâncește în deficit, nu va face decât să piardă din rezerva valutară.

Piaţa dictează încotro merge cursul de schimb, a scris Adrian Vasilescu, consilierul personal al guvernatorului Isărescu, într-un text apărut în presă. “Deşi mulţi spun că Banca Naţională „manipulează cursul”. Şi chiar aşa gândesc, că Banca Naţională stabileşte paritatea leu-dolar.

Dar realitatea e cu totul alta. Nimeni, la Banca Naţională, nu are o baghetă magică prin a cărei mişcare să indice: euro scump şi leu ieftin. Sau invers. Factorii determinanţi sunt în economia reală. Banca Naţională doar veghează ca paritatea leu-euro să nu se rupă de mişcările din economie”, a explicat oficialul BNR.

Creșterea consumului dar și a deficitului comercial au fost stimulate de creșterile de salarii din acest an și de scăderi ale taxelor, precum TVA. Sunt mai mulți bani în piață, consumul este astfel stimulat, se cumpără mai multă marfă din import și valuta iese din țară. Asta înseamnă inflație!

Probleme în piața imobiliară

La finele săptămânii trecute, a avut loc ultimul salon imobiliar important din acest an. Peste 9.000 de persoane au ajuns la Palatul Parlamentului, acolo unde s-a derulat târgul, iar una dintre concluziile organizatorilor a fost aceea că cererea pentru locuințe pe segmenul mediu se menține ridicată, dar cumpărătorii amână decizia achiziției, pe fondul creșterii Robor.

Estimări pentru anul următor

Euro va sări de borna de 4,7 lei anul viitor, susține analistul financiar Liviu Moldovan, de la Admiral Markets. Spre deosebire de alte dăți când moneda noastră era afectată de ceea ce se întâmpla afară, acum deprecierea vine pe un fundal intern. Nu știu dacă într-un viitor foarte apropiat, să zicem până la finele anului…Dar șansele cresc exponențial ca acest lucru să se întâmple în 2018: să avem un curs spre 4,7 – 4,72. (…) Climatul extern e foarte bun. Sunt tensiuni economice interne cele care au condus la această depreciere a leului. Mă refer în mod special la deficitul balanței comerciale. (…) Guvernatoul BNR ne-a avertizat asupra acestui aspect chiar în primele luni ale anului. Ne-a spus că nu vede motive pentru care leul să se aprcieze în acest an. Și uitați că s-a adeverit”, a declara Moldovan, citat de RFI.

La rândul său, președintele BCR, Sergiu Manea, spune că o depreciere a leului de 1% nu este îngrijorătoare, avand în vedere că în regiune asistăm la fluctuații mult mai ample.

“Volatilitatea cursului de schimb pe care o vedem astăzi este foarte mult indusă de zgomot. Este de fapt un zgomot. Vorbim de o depreciere a cursului de schimb cu 1%, în condițiile în care monedele piețelor emergente din țările din jurul nostru, ca să nu mai vorbim de piețele emergente, puțin mai emergente decât noi, și vă invit să vă uitați la Turcia, vă invit să vă uitați la Brazilia, nu o să vorbesc de nordul Africii, fluctuează în amplitudini mult mai mari de 1%”, a explicat Manea, în cadrul unei conferințe de specialitate, citat de Agerpres.

În ultimii ani, cursul leu/euro a fost unul din cele mai stabile din regiune, oscilând în jurul a 4,5 lei/euro. Numai că în ultima vreme, fluctuațiile au devenit tot mai ample, fiind comparabile cu ceea ce s-a întâmplat în 2012, atunci când lumea politică de la noi era prinsă cu referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Cursul a testat în acea vreme nivelul de 4,65 lei/euro, dar pragul nu a fost atins.

O ușoară scădere după maximul de marți

Banca Națională a României a anunțat, miercuri, 22 noiembrie, un curs de 4,6497 lei/euro, în scădere cu 0,12% față de maximul istoric atins marți. Cu o zi în urmă, moneda unică a atins un maxim istoric față de leu, cursul anunțat, marți, de BNR fiind de 4,6551 lei/euro. Leul s-a apreciat, în raport cu euro, în linie cu tendinţa regională. Alte monede din regiune, precum zlotul polonez şi coroana cehă, s-au apreciat în faţa euro. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut la 3,9565 lei, de la 3,9650 lei, iar francul elveţian și-a continuat aprecierea la 3,9987 lei, de la 3,9960 lei.