Concluzia generală a Summitului este că relația transatlantică a adus stabilitate și prosperitate pentru țările UE, printre care și România, și dialogul trebuie să continue, a spus președintele Nicușor Dan.
De ce nu a adoptat România o poziție fermă
La întrebarea adresată de Cotidianul, de ce Administrația Prezidențială s-a ferit să aibă o poziție clară pe tema SUA – Groenlanda, și cum putem fi „solidari cu ambele poziții”, așa cum a declarat consilierul președintelui pe teme de securitate, președintele a răspuns că mesajul pe care a încercat să îl transmită este acela că „e mai bine să revenim la dialog”.
„România este solidară cu Danemarca și Groenlanda și asta o obligă inclusiv tratatul UE, e o obligație între țările Uniunii. Ce am încercat eu să fac, pentru că a fost emoție evidentă în momentul ăla, a fost să mă refer la pasul 2 sau 3. În sensul în care am încercat să anticipez ce se poate întâmpla dacă fiecare dintre părțile acestei alianțe escaladează și să spun că e mai bine să revenim la dialog, și din fericire, zilele următoare mi-au dat dreptate, s-a revenit la dialog, și în momentul ăsta, putem să vorbim de o abordare constructivă de ambele părți”, a argumentat acesta.
„Președintele nu umblă teleleu”
Referitor la declarația consilierului Marius Lazurca, cum că președintele nu a fost la Forumul Davos fiindcă „nu umblă teleleu prin lume când sunt lucruri de făcut în țară”, Nicușor Dan a explicat că „românii au votat pentru a nu mai face lucrurile de formă”. „Înainte de a merge și noi pe acolo, trebuie să avem pregătite niște stategii, nu să mergem la Davos să ne vadă lumea pe acolo”, a subliniat șeful statului.
„Permiteți-mi să încep cu o remarcă filosofică. Eu cred că românii, în mai 2025, au votat o schimbare, adică ei au spus nu ne place cum a fost până acum, vrem să facem altfel. A face altfel, în opinia mea, înseamnă să nu mai facem lucruri de formă, deci pe relațiile internaționale, în care eu reprezint statul român. O dată pe lună mă întâlnesc cu liderii europeni. O dată la șase luni, mă întâlnesc cu liderii comunității politice europene, adică toate țările europene, inclusiv câteva din zona Caspică. Deci nu este vorba, cum a zis cineva, să ne ducem pe la Davos să ne vadă lumea pe acolo.
Întrebarea este cum putem să avem acces la oricine din lumea asta, întrebarea este deschizi un dialog cu primul ministru indian…avem gata pregătită o strategie de a dezvolta un parteneriat cu India? Avem o sută de firme gata să meargă la un Forum economic în New Delhi? Nu prea avem. Deci cred că înainte de a merge și noi pe acolo trebuie să avem pregătite niște strategii astfel încât aceste vizite să fie constructive”, a explicat președintele.
„Nu avem pregătite pe multe lucruri, și nu am avut de 35 de ani”, a adăugat Nicușor Dan.
Invitația lui Trump în Consiliul pentru Pace
Nicușor Dan a afirmat că în cadrul Summitului nu s-a discutat despre suma pe care statele ar trebui să o plătească pentru a face parte din Consiliul pentru Pace anunțat de Trump.
„Ca element de culoare, aceasta sintagma <<un miliard>> nu s-a pomenit azi în Consiliu. S-a discutat despre compatibilitatea cu Carta ONU, de limitarea la Gaza, de faptul că rezoluția Consiliului de Securitate vorbește de un mandat temporar, nu s-a discutat de această sumă. Suma de un miliarde este pentru membrii permanenți. Există o altă categorie de membri care sunt invitați și care nu trebuie să plătească această sumă. În orice caz, e o propunere care e o negociere”, a explicat el.
Întrebat dacă ia în calcul România să nu plătească această sumă și totuși să facă parte din acest Consiliu, Nicușor Dan a zis că „în acest moment, fiind invitată (n.r – România), trei ani nu trebuie să plătească nimic”.
Context
În urmă cu câteva zile, România a primit o invitație de la Donald Trump să devină membră a „Consiliului pentru Pace”. Această propunere face parte din planurile administrației SUA de a crea un organism internațional mai amplu pentru medierea conflictelor globale, sub conducerea președintelui Donald Trump. Biletul de intrare este un miliard de dolari. Inițiativa a stârnit deja controverse legate de rolul și viitorul Organizației Națiunilor Unite.
Administrația Prezidențială a transmis, oficial, că această propunere va fi „serios analizată în raport cu „angajamentele internaționale asumate anterior de România, în special cele din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și al Uniunii Europene”.
Însă conform unor informații apărute pe surse, România nu are un miliard de dolari pentru ca țara noastră să devină membru permanent al Consiliului. Totuși, Administrației Prezidențiale îi surâde ideea de a deveni membru cu statut nepermanent.
„E vorba de o Cartă care angajează statul român într-o chestiune internațională. Trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile și obligațiile care are rezultă din această Cartă cu toate celelalte… Carta ONU, de exemplu, din care România este parte”, a argumentat președintele astăzi.
‘…președintele a răspuns că mesajul pe care a încercat să îl transmită…’ – a încercat, dar ăia nu l-au lăsat. Oameni răi…🤣