Cum devine pacea de două ori mai scumpă decât războiul ANALIZĂ

Într-un raport publicat pe 12 noiembrie, Institutul Norvegian pentru Relații Internaționale (NUPI) a estimat că o victorie a Rusiei în războiul împotriva Ucrainei ar însemna costuri enorme pentru Norvegia și Uniunea Europeană – și nu doar financiare. Pacea favorabilă Rusiei ar duce la o dublare a cheltuielilor pentru apărare , iar până la 10 milioane de refugiați ar putea fi trimiși în Europa,

Pacea impusă de Rusia– daune financiare mari, plus război hibrid intensificat în Europa

Analizând efectele războiului pe parcursul celor patru ani urmează ipoteticei sale încheieri, autorii au estimat că, în cazul unei victorii a Rusiei ar reprezenta o povară semnificativă pentru Uniunea Europeană. Numai securizarea frontierei de est a UE ar necesita 425 de miliarde de euro, iar consolidarea statelor baltice și a Europei de Nord încă 250 de miliarde de euro. UE ar trebui să fie pregătită să accepte până la 10 milioane de refugiați. Conform estimărilor din studiul norvegian, asta va costa cel puțin 950 de miliarde de euro în primii patru ani, mergând pana la circa 1.200 de miliarde de euro.

În cazul unei victorii, Rusia ar urma să amenințe direct Republica Moldova și țările baltice, regiunea nordică, motiv pentru care statele NATO vor trebui să investească masiv în apărarea acestui flanc, iar asta în timp ce statele aliate din Europa vor fi supuse unor atacuri hibride și unor operațiuni de influențare a publicului duse de Rusia.

Pacea Ucrainei – mult mai ieftină pentru Europa la nivel financiar

În schimb, oprirea Rusiei ar fi semnificativ mai ieftină. Menținerea ajutorului actual acordat Kievului ar costa 340 de miliarde de euro, iar reconstruirea capacităților de securitate ale Ucrainei ar costa aproximativ 550 de miliarde de euro. Sunt cifre pentru intervalul 2025-2029. Studiul ia în calcul  revenirea acasă a majorității refugiaților ucraineni, precum și beneficiile pe care aceștia le vor aduce țărilor gazdă pe perioada refugiului. Refugiații ucraineni ar reprezenta o povară semnificativa doar in primul an al intensificării războiului de către Ucraina, urmând ca apoi integrarea lor să aducă beneficii.

Studiul pleacă de la ipoteza că o victorie rusă în Ucraina (inclusiv semnarea unei păci pornind de la linia actuala a frontului) ar elibera forțele ruse, industria rusă de război va continua să producă la nivelul actual, Rusia ar ocupa nordul Finlandei (pentru protejarea bazelor submarinelor nucleare din nordul Rusiei și menținerea capabilităților pentru a doua lovitură nucleară în caz de război nuclear) și, în doi-patru ani, ar duce la un război deschis între Rusia și NATO în Europa. Acest scenariu va fi favorizat de o angajare militară a SUA în Marea Chinei de Sud.

Cât privește scenariul victoriei ucrainene, studiul nu ia calcul problema demografică și a personalului militar din Ucraina, nu ia în calcul trimiterea de forțe europene care să lupte in Ucraina, ci doar o contribuție masivă a Europei la înarmarea Ucrainei și ”construirea unor forțe armate ucrainene suficient de puternice pentru contraofensivă și preluarea inițiativei pe sectoare ale frontului”.

Ce înseamnă victoria (parțială) a Rusiei sau a Ucrainei

Din perspectiva studiului norvegian, pacea potențială care se negociază acum este mult mai scumpă, economic și politic, decât continuarea războiului până la ”pacea justă”, susține acest studiu. Este esențial modul în care au definit autorii victoria (parțială) a Rusiei și victoria (parțială) a Ucrainei.

Victoria ucraineană presupune recuperarea unei părți din teritoriile ocupate, preluarea inițiativei militare și obligarea Rusiei să încheie pacea care să asigure interesele naționale ucrainene.

Scenariul victoriei ruse nu este doar acela al unei prăbușiri a defensivei ucrainene și al înaintării armatei ruse pana la Nipru, ocupând jumătatea estică a Ucrainei. Victorie a Rusiei este considerată și ”împingerea Ucrainei către un acord de pace dezavantajos”.

”Administrația Trump interpretează greșit securitatea Europei”

”Recentul plan de pace in 28 de puncte propus de administrația Trump arată că UE trebuie să preia urgent inițiativa și acțiunile diplomatice pentru a pune capăt războiului ilegal al Rusiei. Planul arată că administrația Trump nu este conștientă de chestiunile esențiale și că interpretează greșit ce este necesar pentru a asigura securitatea Ucrainei și a Europei. Liderii europeni se luptă să îndrepte procesul în direcția corectă fără a antagoniza administrația Trumpm, însă asta asigură mai doar unitatea transatlantică, nu și o soluție durabilă cu Moscova. Conducerea Rusiei nu făcut niciun gest de bună credință de-a lungul războiului, nici spre compromis, nici spre negociere. De aceea, indiferent ce ar aduce revizuirea planului, este puțin probabil să se ajungă la pace”.

Așadar, avem un studiu care compară costurile unei victorii ucrainene cu cele ale unei victorii ruse, în acest scenariu fiind inclusă și posibila pace care încă se negociază în aceste zile. Iar concluzia este că, cel puțin pentru următorii patru ani, pacea în actualii termeni sau o victorie rusă ar fi de două ori mai scumpe pentru buzunarul europenilor decât susținerea militară și economica a Ucrainei pentru a ține frontul, a recupera teritorii și a încheia pacea favorabilă.

O invitație la intensificarea războiului

Concluzia raportului este limpede – o invitație la susținerea masivă a Ucrainei, intensificarea războiului si eliberarea treptata a teritoriilor ocupate de Rusia, totul cu efort european. Iar argumentul economic este faptul că UE a făcut chiar recent asemenea sacrificii. Spre exemplu, sprijinul actual oferit de UE Ucrainei reprezintă 0,2% din PIB. O victorie a Ucrainei ar necesita un efort de 0,9% din PIB, în vreme ce UE a cheltuit 2% din PIB pentru a trece peste criza pandemiei din 2020 și 2,6% din PIB în perioada crizei financiare din zona euro (2011-2013).

Raportul a fost pregătit de cercetători de la NUPI, biroul norvegian de statistică SSB și agenția analitică Corisk. În concluziile sale, autorii au avertizat că menținerea nivelului actual al ajutorului cresc șansele Rusiei și, pe termen lung, se vor dovedi de două ori mai costisitoare pentru Europa decât sprijinul militar decisiv pentru Ucraina.

În cazul unei victorii ruse, Norvegia ar trebui să aloce anual echivalentul a 38-40 de miliarde de euro pentru apărare, asistență pentru refugiați și gestionarea crizelor, reprezentând peste 8% din PIB-ul Norvegiei și dublul nivelului actual. Numărul refugiaților din Ucraina ar putea crește în Norvegia cu încă 100.000-150.000, costând între 5 și 7 miliarde de euro anual. Norvegia are acești bani.

Norvegia, un caz aparte grație petrolului

Norvegia stă pe o pungă de petrol. Este pe locul șapte în lume ca PIB pe cap de locuitor. Însă Norvegia se învecinează cu Rusia în Arctica, a semnat Tratatul Svalbard cu Rusia în 1920 și în arhipelag prezența rusă este a doua după cea norvegiană, iar această regiune este unul dintre punctele nevralgice ale securității europene, alături de țările baltice (cu coridorul Suwalki de doar 60 de kilometri, care leagă terestru Lituania de restul NATO), Republica Moldova și Marea Neagră.

După invazia rusă în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, Norvegia a devenit principala sursă de gaze și petrol a UE. Din 2022 și până în 2024, Fondul Global de Pensii al Norvegiei (așa-zisul Fond al Petrolului) a crescut de la 1,400 de miliarde de euro la circa 1.750 de miliarde de euro. Potrivit The Guardian, în 2023, în Norvegia a început o dezbatere pe tema ”profitului de război” și a investirii câștigurilor în susținerea Ucrainei. Dezbaterea s-a limitat însă mai mult la mediul academic. Recent Politico.eu a sugerat că Norvegia ar putea contribui mult mai mult la susținerea Ucrainei, mai cu seamă în condițiile în care Belgia refuză confiscarea activelor ruse de circa 200 de miliarde de euro.

În acest joc poate fi prins actualul ministru de Finanțe norvegian, nimeni altul decât Jens Stoltenberg, fostul secretar general NATO, adus în guvern după ce fostul ministru, liderul unui partid eurosceptic, s-a retras din coaliție în urma unor dispute legate adoptarea unor reguli europene pe piața energiei care ar fi scumpit facturile norvegienilor.

Realiștii americani: continuarea războiului este continuarea unei gafe

În America, doi realiști recunoscuți ai relațiilor internaționale, profesorii Stephen M. Walt (Harvard University) și John J. Mearsheimer (Chicago University), consideră că deschiderea NATO către Ucraina a fost o mare gafă strategică a Vestului. ”Nimic nu a fost mai dăunător pentru Vest decât refuzul elitelor de a recunoaște că deschiderea NATO, în special invitația adresată Ucrainei și Georgiei în 2008, a fost o gafă strategică. A fost una dintre cele mai importante ”cauze profunde” despre care Putin spune că trebuie abordate într-un tratat de pace și una în respingerea sau ignorarea căreia apostolii occidentali ai extinderii au fost foarte vehemenți” scrie Walt.

În opinia lui Mearsheimer, prelungirea războiului din Ucraina poate să duca la orice, numai la o victorie, fie și parțială a Ucrainei nu. Prelungirea conflictului va duce la ocuparea a și mai multor teritorii ucrainene, Rusia vizând în special regiunile Harkov și Odessa (pentru a tăia total accesul țării la mare). Rezultatul va fi pacea ”murdară” și un stat ucrainean redus la cele mai sărace regiuni ale sale, fără tradiție industrială, un stat a cărui dezvoltare (cu susținere vestica) Rusia va avea tot interesul sa o obstrucționeze.