BNR cere clarificări Consiliului Concurenței privind nivelul corect al ROBOR

BNR solicită explicații suplimentare

Ca urmare a deciziei Consiliului Concurenței privind fixingul ROBOR, BNR susține că este nevoie de clarificări.

Trebuie evitate „controversele neîntemeiate, așteptările nerealiste sau, chiar mai grav, efectele asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”, potrivit băncii centrale.

„De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect.

Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani.

BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, arată BNR, sub semnătura purtătorului de cuvânt Dan Suciu, arată sursa citată.

Clienții, îndemnați să deschidă procese

Clienții băncilor au fost deja îndemnați să deschidă procese pentru a recupera 2-3 puncte procentuale de dobândă plătite în plus la ROBOR în fiecare lună, iar  USR a depus o inițiativă legislativă legată de prejudiciile din deciziile de concurență, vorbind despre un ROBOR mai mare cu 2 puncte procentuale decât cel real.

Citește și: ROBOR. Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 710 milioane de euro

De asemenea, BNR spune că au luat amploare și alte neînțelegeri după decizia recentă a Concurenței de a amenda cele 10 bănci participante la panelul ROBOR cu 3,7 miliarde de lei.

„Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune.

Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles”, arată Suciu. Băncile au invocat în favoarea lor respectarea regulamentelor pieței monetare interbancare.

În primul rând, băncilor li se cere să aibă permanent afișate cotațiile în piața monetară. Aceste cotații, în intervalul 10.30-11.00 stau la baza fixingului de la ora 11, procedură prin care sunt eliminate extremele și se face o medie aritmetică din care rezultă cotațiile ROBID și ROBOR pe fiecare scadență în parte, de la overnight la 12 luni. Mai departe, reprezentatul BNR se leagă de susținerile președintelui Concurenței Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora în cazul ROBOR nu avem de-a face cu o înțelegere directă între bănci.

„Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, „nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”.

Citește și: Băncile se apără în scandalul „manipulării” ROBOR – cum s-au calculat, de fapt, ratele oamenilor?

Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de ”schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț” sau de ”transparența prea mare” a tranzacțiilor sunt cel puțin contradictorii, fără alte explicații cu declarația citată inițial. Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial”, adaugă purtătorul de cuvânt al BNR.

”Fracțiunile de procent” evocate de Consiliu

Banca centrală cere apoi lămuriri cu privire la deviația ROBOR de la nivelul care ar fi considerat corect de Consiliul Concurenței, în condițiile în care Chirițoiu a menționat că ROBOR ar fi fost influențat cu „fracțiuni de procent” de conduita băncilor.

„În legătură cu ”fracțiunile de procent” evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat?

De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect!

Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar dacă legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare”, arată oficialul BNR.

BNR precizează că a transmis Consiliului Concurenței toate actele cerute, detaliind atribuțiile Direcției Operațiuni de Piață în gestionarea piețelor monetară și valutară, dar și în fixarea indicelui ROBOR și a cotațiilor de schimb.

„Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții”, arată Suciu. Directorul Direcției de Operațiuni este și membru în Consiliul Director al ACI – asociația profesională a traderilor.

„De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale.

Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, ”băncile au sărit calul în privința ROBOR”.

Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”, adaugă „Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase.

Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, arată Suciu.