ROBOR. Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 710 milioane de euro

Băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, iar decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

”Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, anunţă duminică instituţia.

”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Amenzile au fost aplicate astfel

• Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei
• BRD-Groupe Société Générale SA – 412,47 milioane lei
• Banca Transilvania S.A. – 875,74 milioane lei
•   Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA) – 85,03 milioane lei
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşt –  405,91 milioane lei
• Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei
• Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei
• CEC Bank SA – : 332,98 milioane lei
• UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei
• Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei

Băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul

printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, arată investigațiile.

”Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite.

Citește și: Băncile se apără în scandalul „manipulării” ROBOR – cum s-au calculat, de fapt, ratele oamenilor?

Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

Confidenţialitatea cotaţiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurenţă, cât şi de reglementările naţionale şi europene sectoriale”, explică autoritatea de concurenţă.

”Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus.

Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Mai multe amenzi pentru practici similare au fost aplicate atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii de către autorităţile de concurenţă

Astfel, reglementările naţionale privind stabilirea ratei de referinţă ROBOR au fost îmbunătăţite ca reacţie la problemele identificate.

”Cu toate acestea, în urma acestei investigaţii, autoritatea de concurenţă a identificat comportamente anticoncurenţiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing. Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analiză şi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

Pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizează instituţia.

ROBOR este dobânda de referință de pe piața interbancară, care determină valoarea ratelor pentru creditele firmelor și ale autorităților locale.

ROBOR se aplică persoanelor fizice cu împrumuturi luate înainte de 2019, dacă aceastea nu au trecut la IRCC.

Este interzisă, potrivit legii, orice înţelegere între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească.

Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile.

Reacția BNR la amenzi

Decizia de sancționare a băncilor pentru comportamente anticoncurențiale nu vizează și regulamentul de tranzacționare al pieței monetare, arată BNR.

„Decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR. În privința practicilor invocate de Consiliu, înțelegem ca decizia va fi contestata în instanță și se va clarifica cu aceasta ocazie”, a declarat, pentru Profit.ro, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.

Anterior anunțării deciziei, guvernatorul Mugur Isărescu a criticat ideea sancționării băncilor pentru un presupus cartel și a insistat pentru protejarea mecanismului de stabilire a ROBOR. Isărescu a arătat că băncile au crescut ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie BNR, în contextul inflației ridicate.

Isărescu a ridicat chiar ipoteza unei posibile încălcări a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități: „Adică, dumneavoastră, ce spuneți? Că noi am ridicat aiurea, nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta?”.

Directorul general al Băncii Transilvania comentează în termeni duri sancțiunea record aplicată de Consiliul Concurenței în investigația asupra ROBOR, noteaza profit.ro.

Tetik consideră că autoritatea publică a dat dovadă de o profundă neînțelegere a sistemului financiar și că decizia încurajează populismul și subminează economia.

„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu „investigația ROBOR”, dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR. Mai mult, decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice, într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”, arată Tetik, într-o postare pe Linkedin.

„Vom contesta decizia, adresându-ne instanțelor și autorităților competente, din țară și din străinătate. Ne vom apăra reputația și vom demonta acuzațiile. Decizia publicată astăzi este doar un prim pas și există numeroase alte modalități prin care putem scoate la lumină adevărul. Mergem înainte, cu curaj. Susținem economia și românii și nu dăm înapoi atunci când știm, cu certitudine, că avem dreptate”, adaugă Tetik.