Teoretic, mandatul lui Ilie Bolojan la șefia PNL este de doi ani. El însuși a scurtat mandatul de la 4 la 2 ani. Dar o parte dintre liberali s-au săturat de el chiar mai repede.
Dacă în urmă cu un an de zile, Ilie Bolojan era prezentat de partid un reformist, venit de la Oradea pentru a duce PNL pe culmile succesului politic, astăzi, părerile sunt împărțite. O mână de liberali îl critică dur, alții-i stau aproape, iar o parte sunt nehotărâți în ce barcă să sară pentru a nu le intra mandatele la apă.
Dar nu ar fi PNL fără „festivalul democrației”, organizat odată la șase luni, în medie. Au luat parte la el, pe rând, Orban, Cîțu sau Ciucă.
Trecem în revistă cazurile recente ale șefilor PNL debarcați la fel de spectaculos cum au fost învestiți.
„Trubadurul” PNL, exclus din partid după trei decenii
Ludovic Orban a intrat în politică la 29 de ani și s-a înscris în PNL-Aripa Tânără, partid care ulterior a devenit Partidul Liberal (PL ’93). Președinte al Partidului Național Liberal a ajuns în 2017.
Un președinte de partid cu zvâc, care făcea politică la firul ierbii și știa cum să-și țină oamenii aproape. Dar care nu a anticipat cât de mare va fi trădarea.
Un mare minus pentru Ludovic Orban a fost „generalul Iohannis”, care pentru partid era părintele spiritual ale cărui convingeri deveneau literă de lege. Așa că în momentul în care antipatia lui Iohannis pentru Orban a devenit mai puternică decât nevoia de a păstra aparențele, și partidul l-a lăsat din brațe fără rușine.
În acest timp, lua naștere „echipa câștigătoare”. Toți oamenii pe care i-am văzut aliniați în spatele lui Orban, Emil Boc, Rareș Bogdan, Lucian Bode, Robert Sighiartău, și alții au trecut în echipa lui Florin Cîțu, care avea avantajul de a fi plăcut de Klaus Iohannis. Cîțu fusese numit premier de Iohannis după ce președintele nu l-a mai vrut pe Orban la Palatul Victoria (fiind și condiția USR). Așa că era de anticipat cum va migra puterea transferată de la Cotroceni.
Congresul măcel
La Congresul PNL din septembrie 2021, lucrurile erau clare. Orban nu avea să mai fie președinte. A fost un congres cu de toate, huiduieli, aglomerație, acuzații de fraudă. Klaus Iohannis a fost prezent și el și a dat semnalul de susținere atât în zilele de dinainte, cât și de pe scenă: „Premierul Cîțu trebuie susținut!”.
Înfrânt, Orban le-a spus colegilor în discursul final că din acel moment, „între Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis nu mai există niciun parteneriat!”. Ulterior, le-a reproșat liberalilor că „stau în pat cu PSD”, că partidul a devenit loc de „prostituție politică” și că liberalii sunt „slugile lui Iohannis”.
„PNL a murit”, a spus Orban în final, când Cîțu, vrând-nevrând, i-a băgat pe liberali la guvernare cu PSD.
Acest stil al lui Ludovic Orban, faptul că nu putea fi stăvilit, relația tensionată cu anumiți baronii din teritoriu, dar mai ales prăpastia dintre el și Klaus Iohannis i-au adus lui Orban excluderea din partid: 31 de membri „pentru” excludere din 35 prezenți.
În final, a fost bătut cu propriile vorbe „Cine tace și face? – Iohannis”.
Când pisica e-n America, șoarecii o dau jos din funcție
Cam așa s-ar rezuma debarcarea lui Florin Cîțu de la șefia PNL. Doar șase luni a rezistat Cîțu la cârma partidului. Soarta i-a fost decisă în timp ce el se afla într-o vizită de lucru în SUA.
Pentru Cîțu, PSD a fost ghimpele din coaste. Deși este cel care a semnat protocolul de guvernare cu PSD, Cîțu nu a vrut să colaboreze cu social-democrații și nu a înțeles atunci că asta îi va aduce sfârșitul. În mai puțin de un an, Cîțu a pierdut tot.
„Viitorul PNL, politicianul modern”
Dar să o luăm cu începutul. Când Florin Cîțu era la rând să-l înlocuiască pe Orban, liberali de seamă îl numeau „viitorul PNL”, politicianul nou, modern, educat, așa-l caracteriza echipa sa câștigătoare.
La doar câteva zile după ce a fost ales președinte al PNL, Florin Cîțu a fost demis din funcția de premier, prin cea mai votată moțiune de cenzură. Cîțu a fost dușmanul care i-a unit pe pesediști useriști și auriști deopotrivă, fiindcă toți au votat moțiunea. Sub mandatul său se declanșase o adevărată criză politică în urma tensiunilor cu USR. De fapt, Cîțu era doar interfața, fiindcă cel care dicta era Klaus Iohannis. De aici pornește declinul lui Superman.
Urmează negocieri eșuate cu USR PLUS pentru refacerea Coaliției de guvernare, dar USR nu mai voia să audă de Florin Cîțu. Așadar, PNL migrează spre PSD și uniți au fost de-atunci și până azi. Ca președinte PNL, Cîțu nu a avut încotro și a semnal protocolul de guvernare cu PSD. Totuși, social-democrații aveau nevoie de un premier care să nu le fie ostil, așa intră în peisaj generalul Ciucă.
Florin Cîțu primește șefia Senatului, în schimb, ca să-și mai potolească orgoliul.
Chiar și înlăturat de la Palatul Victoria, nu se putea abține să nu critice și atace PSD-ul aflat la guvernare cu propriul lui partid. Așa că partidul a acționat în consecință, pe cale politică.
Florin Cîțu a plătit și cu celelalte funcții
În timp ce se afla într-o vizită oficială în SUA, liderii PNL s-au mobilizat pentru a-l da jos de la șefia partidului, nemulțumiți de tensiunile constante pe care Cîțu le genera în interiorul Coaliției. Cîțu a fost forțat să plece de aceiași oameni care-l aplaudau. La ultima ședință a partidului convocată de Cîțu, au fost doar trei liberali care s-au prezentat, așa că nici nu și-a putut prezenta demisia.
„Ceea ce facem noi în acest moment, din păcate, chiar dacă spunem că o facem pentru stabilitate și pentru liniște, din contră, tocmai asta nu arată. Dar este o decizie și colegii vor merge mai departe. Aș fi vrut să-mi prezint demisia în fața colegilor mei. Nu s-a putut, nu au fost acolo, așa că doar am înregistrat-o la partid. Din acest moment, am demisionat din funcția de președinte al Partidului Național Liberal”, a spus el.
Ce spuneau liberalii atunci despre președintele abandonat
„Comunicarea a fost extrem de slabă la nivelul secretariatului general, eu am fost extrem de nemulţumit de interacţiunea pe care am avut o cu secretarul general (n.r – Dan Vîlceanu, omul lui Cîțu). Vorbeam lucruri şi nu se întâmplau, deci era ca şi când le vorbeam degeaba. Mai mult, se spunea că da, da, se rezolvă şi nu se rezolva nimic, de aceea acest cuplu Cîţu-Vîlceanu este cumva luat la pachet în acest moment”, a spus Ciprian Ciucu, atunci prim-vicepreședinte.
„Florin Cîţu a pierdut încă de acum câteva luni cu adevărat susţinerea organizaţiilor locale. La mijlocul lunii decembrie, când au fost negociate poziţii politice, aceste negocieri au fost făcute multe dintre ele într-un mod unilateral de către preşedintele Cîţu, fără a consulta organizaţiile locale şi fără a consulta de la un anumit moment încolo prim-vicepreşedinţii partidului şi forurile de conducere ale PNL”, spunea și Alexandru Muraru, șeful PNL Iași.
La câteva luni după, pierde și șefia Senatului, într-o ședință asemănătoare.
„Ies din funcție pe aceeași melodie pe care am intrat, Don’t Stop Me Now”. Astfel și-a făcut Cîțu retragerea.
Ciucă nu mai e al nostru
Nicolae Ciucă a apărut pe scena politică după ani de carieră militară. De fapt, nu a apărut pur și simplu, a fost împins de Klaus Iohannis, care mânat de ambiții mari, a binecuvântat Coaliția PSD-PNL în numele stabilității.
„Coaliția lui Nicu și Marcel” a părut una aproape naturală. Generalul Ciucă nu le-a făcut probleme social-democraților, au împărțit funcțiile ca frații. Ba chiar, președintele PNL era atât de receptiv încât asta i-a nemulțumit, cu timpul, pe liberali. Au fost ședințe peste ședințe în care s-au plâns că PNL stă în umbra PSD și tot ei decontează.
Cea mai mare problemă a fost că Nicolae Ciucă nu-și consulta partidul, deciziile erau luate de PSD și doar transmise în PNL. Pe final, nici măcar membrii din conducerea partidului nu mai erau consultați.
N-au avut alt candidat
Deși Ciucă avea profil de prezidențiabil la început, cu timpul, multiplele greșeli au șters orice urmă de speranță la prima funcție în stat. Plagiatul, panourile ostașului, scorul de la locale, bâlbele, toate acestea anunțau finalul politic pentru Nicolae Ciucă.
Liberalii s-au strâns în ședințe la Vila Lac pentru a găsi un candidat mai potrivit. A fost rostit inclusiv numele lui Ilie Bolojan, dacă ne aducem aminte, care însă, nu s-a aruncat cu capul înainte. În final, Ciucă a obținut cel mai slab scor din istorie pentru PNL, la prezidențiale, 8%. Primul care i-a cerut demisia de onoare, în noaptea rezultatelor, a fost chiar Ilie Bolojan, următorul pe tronul liberal.
E rândul lui Bolojan. Pare însă că puciul deja a eșuat. Ar fi al doilea.
Imediat după ce a picat prin moțiune de cenzură, Bolojan a fost încolțit de aceeași tabără Thuma pe care o vedem și astăzi că mai bagă o fisă.
Dar pare că speranțele au scăzut semnificativ, întrucât Adrian Veștea, care inițial anunțase că îl va contracandida pe Bolojan, s-a retras la o zi după acest anunț.
„Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid. Așa cum am spus, cu părere de rău pentru cei care discută doar în termeni politici acum, preocupare este ca România să fie guvernată”, a motivat el.
Candidatura lui Bolojan a fost depusă împreună cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. Aceasta a fost singura moțiune înscrisă în competiție, ceea ce transformă scrutinul intern într-un vot de validare a echipei propuse de Bolojan.
- Dan Motreanu — Prim‑vicepreședinte
- Robert Sighiartău — Secretar General
- Vicepreședinți propuși:
- Mircea Abrudean
- Ioan Popa
- Siegfried Mureșan
- Oana Gheorghiu
- Alexandru Muraru
- Dragoș Pîslaru
- Florin Roman
- Gabriela Horga