Spitalele regionale, în pericol

Cum riscă România să piardă 150 milioane euro

O finanțare europeană de peste 150 milioane euro pentru cele trei spitale de la Cluj, Craiova și Iași ar putea fi pierdută. Lucrările la acestea ar fi trebuit să fie deja în stadii avansate, dar, din păcate, nu există nici măcar deschise șantierele de lucru. De mai bine de trei ani, Ministerul Sănătății se chinuie să facă studiile de fezabilitate. Și în faza aceasta a rămas.

Acordul pentru aceste trei spitale din Iași, Cluj și Craiova a fost semnat cu oficiali de la Comisia Europeană în luna iulie 2015. Studiile de fezabilitate ar fi trebuit să fie gata într-un singur an, dar s-au făcut trei. După asta, ar fi trebuit să înceapă licitațiile pentru a primi o parte din bani. Dar, din nefericire, la acel moment nu a existat nici măcar un plan referitor la nevoile pacienților din fiecare regiune.

Promisiuni și iar promisiuni

„Din păcate, în România nu s-a mai construit vreun spital de aproape 40 de ani. Este o problemă: nu avem arhitecți, nu avem ingineri“, spune Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Din luna decembrie 2016, ministerul a primit şi ajutorul unui expert de la Banca Europeană pentru Investiţii. Deşi a trecut de atunci încă un an şi jumătate, documentaţia tot nu este gata. De când s-a concretizat planul celor trei spitale regionale, în 2015, s-au adunat şi întârzierile. Anul trecut, fostul ministru al Sănătății Florian Bodog promitea că studiile de fezabilitate vor fi gata în martie, iar acum actualul ministru, Sorina Pintea, spune că vor fi gata la sfârșitul anului. Acesta este termenul-limită dat de oficialii de la Bruxelles pentru finalizarea studiilor. Dacă în final vom reuşi, cele trei spitale cu câte 1.000 de locuri ar trebui să fie gata până în 2023. În caz contrar, pierdem banii europeni. „Vorbim despre 150 milioane euro. Sigur că este numai cofinanțarea, o parte din finanțare urmează să vină de la bugetul național“, explică Angela Cristea, şeful Reprezentanței Comisiei Europene în România. Cristian Sas, președintele Colegiului Pacienților, spune că „este nevoie de niște spitale care să preia  cazurile sofisticate din țară și să le rezolve eficient“. Istoria promisiunilor electorale care includ spitale regionale nu e recentă. Prima dată au fost promise în 2006, însă proiectul a fost abandonat în 2009. În 2011, Guvernul a anunţat din nou construirea lor, de această dată în parteneriat cu firme private.

Proiecte pe hârtie

Țara noastră ar putea fi declarată, fără doar și poate, campioană la construit spitale în ultimii ani. Este adevărat, este vorba numai despre cele construite pe hârtie. În urmă cu nouă ani, ministrul Sănătății de la acea vreme, Eugen Nicolăescu, comanda studii de fezabilitate pentru construirea a zeci de spitale. Nicolae Bănicioiu și Vlad Voiculescu, miniștrii care i-au succedat, au promis și ei, la rândul lor, construirea de spitale regionale în parteneriat public – privat. Actualul Guvern vrea, nici mai mult, nici mai puțin, un spital republican mai mare și mai grozav decât AKH din Viena.

Așadar, zeci de proiecte pe hârtie, dar după Revoluție nu s-a construit decât un singur spital. Practica și realitatea din teren ne omoară. În județul Timiș ar fi trebuit să funcționeze cel mai mare spital din vestul țării. Construcția, începută în anii ’90, a fost abandonată din lipsa fondurilor. Nu numai că nu a fost finalizată nici până acum, dar în 2011 au fost furate și geamurile termopan, iar hoții nu au fost prinși nici în ziua de astăzi.

Primii când vine vorba de promisiuni

În alte situații nici nu s-a pus piatra de temelie a spitalelor, deși s-au comandat studii de fezabilitate. Numai în 2008, când Eugen Nicolăescu promitea că va construi 28 de spitale, statul a plătit 40 milioane lei pentru astfel de studii. Dar nu s-a construit niciun spital. În 2015, Nicolae Bănicioiu anunța că va construi trei spitale regionale. Nu s-a ridicat niciunul. Anul 2016 a adus un nou guvern, cu alte promisiuni. În curtea Spitalului „Marie Curie“, urma să fie construită, prin parteneriat public – privat, o nouă unitate medicală. Aceleași planuri le avea ministrul Vlad Voiculescu și pentru Institutul „C.C. Iliescu“, aflat în grupa II de risc seismic. „Această instituție, cu 600 de angajați, 325 de paturi și cea mai mare experienţă în îngrijirea pacienților grav vasculari, la orice cutremur de peste 5 grade se va prăbuși“, explica Ștefan Bubenek, managerul Institutul „C.C. Iliescu“. Guvernul a aprobat la acea vreme propunerile printr-un memorandum. La un an de atunci, nici urmă de vreo schelă în curţile celor două spitale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

7 Comentarii

  1. Nu conteaza ! De ce ar conta , cand cei care vin la putere nu se gandesca decat la binele lor personal , pentru care au grije sa-si dea si legi , al familiilor lor si al acolitilor lor ! Poporul roman ? Doar o vaca de muls ! Si ce daca Dragnea a promis in campanie electorala si-n programul de guvernare ca va accesa 100% fondurile europene ! De ce sa-si bata capul sa se tina de cuvant , cand este atat de ” greu si atat de obositor ” , mai ales ca orisicum, nu are nicio raspundere , nu-i cere nimeni socoteala ! Va gasi 1000 de motive , asa ca….scuza si gata ! Precis ca va da vina pe fantomaticul guvern paralel !

  2. C. Creţu, avertisment după întâlnirea cu V. Dăncilă:
    „Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri”, a declarat comisarul european Corina Creţu dupa întâlnirea de la Bruxelles cu premierul V. Dăncilă, potrivit unui Comunicat al CE.
    Chestiunea a fost menţionată şi într-un Comunicat al Guvernului, care arată LACONIC că „o atenţie deosebită a fost acordată proiectelor privind spitalele regionale” în discuţia Creţu-Dăncilă.

    „Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi”, a mai spus C. Cretu.

    Comisarul european a atenţionat şi asupra întârzierilor din Programul Operaţional Regional, pe care România riscă să piardă fonduri europene de până la 831 milioane Euro până la final de 2018.
    Recent, V. Dăncilă a declarat că situaţia privind construirea celor 3 spitale regionale din Fonduri europene NU este cea dorită, menţionând că NU sunt trimise nici toate documentele necesare la Bruxelles.”
    INCOMPETENTA, cine sa le faca?!
    Uitati-va la Teleorman si veti intelege!

  3. Daca se acordau fonduri europene ca sa se construiasca un cartier rezidentzial de vile de lux, eventual cu piscina in Bucuresti-Baneasa pentru parlamentari si guvernatzi, moca pentru ei si odraslele lor, fitzi siguri ca se absorbeau 100%…Si daca se poate si o flotila de Jeepuri 4×4 de lux pentru ei si neamurile lor cu abonamente pe viatza de alimentare moca cu carburant erau in totalitate si urgent absorbite…iar studiile de fiabilitate intocmite urgent…

  4. 150 milioane ?? Un mizilic,. Atât e pierderea pe săptămână provocată de un parlamentar român cu mita și jaf cu tot. Ce vă mai impacientați atunci când vedeți cât se pierde la Abrud, la Bucium Poieni, unde se exploatează din plin aurul, argintul cuprul de către chinezul care a mituit parlamentarul român cu prostituate minore.. Acolo presa nici nu prea are acces.. Să văd un român cu sânge in instalație care purecă situația.

  5. Este o problemă: nu avem arhitecți, nu avem ingineri.
    Da,dupa ce UE prin basescu si Boc au distrus spitalele noastre, „opereaza”acum Programul Operational regional, pt.cele 3 spitale in parteneriat-public-privat- parteneriat cu o trista istorie la noi, privatul capuseaza publicul.
    In plus,programul lui peste stricat de la UE trebuia s aprevada in prelabil o urmare dezastruoasa a pietei libere de forta d emunca, prin care Ro si statele imprudente ce au aderat la UE,adica cele”socialiste”,”sarace si comuniste”,au livrat vestului toti calificatii lor, ingineri,medici, specialisti, pregatiti de noi .In Ro, unde deplangem decaderea economic si de toate felurile, in mod esential trebuie sa deplangem pierderea inteligentelor,materiilor cenusii de care profita altii, sa deplangem OMUl care este cel mai important.
    Inainte de POZ,era necesar un Plan de reintoarcere al inginerilor construcotri si de tot felul,si bine platiti.
    Totusi, de 27 de ani unde sunt acei ingineri si arhitecti care la revolutie aveau 1 an,absolventi de Constructii si politehnica-ce produc ei, cum ajuta acum la asa zisa reconstructie a tarii,cum sunt valorificati ,sunt platiti cum trebuie?
    Izgonind inteligenta cenusie,vie din tara vedem primari imbuibati,parlamentari imbuibati semidocti,fost soferi,foste fete de moda ,niste nulitati ingraste pe secole ei si familiile lor.
    Nu vedem nici-o schela?Vedem scheletele Romaniei, ale jafului, ilogicii si nedreptatii ,oameni morti si victime ale unor cauze intolerabile la un moment dat.

  6. buna,
    „Din păcate, în România nu s-a mai construit vreun spital de aproape 40 de ani. Este o problemă: nu avem arhitecți, nu avem ingineri“, spune Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Nu! NU! NU!
    Problema reala e indolenta si Odioasa Spaga.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.