România va exercita preşedinţia-în-exerciţiu a SEECP în perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027, preluând mandatul de la Sofia, în anul în care forumul împlineşte 30 de ani de la înfiinţare, se arată într-un comunicat al MAE.
Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, care a reprezentat instituția prezidențială la acest summit, a subliniat importanța investițiilor în proiecte strategice de conectivitate care să faciliteze mișcarea rapidă a bunurilor, energiei, datelor și oamenilor.
Aceste investiții sunt esențiale pentru integrarea regională din perspectiva economică, socială și politică, a arătat Țoiu.
Citește și: Cum mai reprezintă Oana Țoiu România în plan extern? Pe afară-i vopsit gardul în interior stă leopardul?
„Viitorul Europei de Sud-Est este european, iar responsabilitatea noastră comună este să ne asigurăm că acest viitor este stabil, sigur, prosper şi sustenabil şi să devină, mult mai repede, clar tuturor cetăţenilor care aşteaptă asta. Dincolo de competiţia economică, există şi o competiţie a planurilor de viitor.
Pentru noi este foarte important ca planul de viitor european să fie planul câştigător. Ne asumăm acest mandat cu un puternic simţ al responsabilităţii şi cu ambiţia de a continua şi valorifica excelenta activitate desfăşurată de partenerii noştri din Troică, Sofia şi Tirana.
Odată ce reuşim să investim în proiecte strategice de conectivitate, vom vedea o mişcare mai rapidă a bunurilor, a energiei, a datelor şi a oamenilor”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, la conferinţa de presă a Troicii SEECP.
Integrarea europeană
Ministrul Țoiu a vorbit, de asemenea, despre progresele realizate în negocierile de aderare la UE ale partenerilor din Podgorița (Muntenegru) și Tirana (Albania).
Integrarea Balcanilor de Vest, a Republicii Moldova și a Ucrainei în UE completează o arhitectură mai amplă de stabilitate, securitate și prosperitate pentru întreg continentul, a arătat oficialul.
Ministrul a pledat pentru o cooperare regională solidă, menită să protejeze, în contextul războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și a amenințările hibride, cibernetice care sunt în creștere.
România se va concentra pe trei piloni
- Politic: sprijinirea extinderii UE şi a integrării graduale a participanţilor în Piaţa Unică, inclusiv prin iniţiative cu efect direct pentru cetăţeni, precum integrarea în zona unică de plăţi SEPA şi extinderea sistemului „Roam Like at Home”, precum şi promovarea vocii regiunii la nivelul instituţiilor europene;
- Securitate şi stabilitate: consolidarea rezilienţei în faţa ameninţărilor hibride şi cibernetice, a dezinformării, a dezastrelor naturale şi a urgenţelor medicale;
- Economic şi social: dezvoltare durabilă prin conectivitate energetică, de transport şi digitală, implementarea Strategiei SEE 2030 şi a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest, cu accent pe tineret şi societatea civilă”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe.
Potrivit MAE, summit-ul s-a încheiat cu adoptarea Declaraţiei SEECP de la Sofia, care consemnează preluarea Preşedinţiei de către România.
De asemenea, documentul reconfirmă angajamentul participanţilor pentru cooperare regională, conectivitate, competitivitate și dezvoltare durabilă.
Țara noastră își încheie mandatul în iulie 2027, când la București se va organiza summit-ul SEECP, eveniment la care vor participa lideri din întreaga regiune.
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est este un format regional lansat în 1996, la iniţiativa Bulgariei.
SEECP reuneşte 13 participanţi – Ankara, Atena, Belgrad, Bucureşti, Chişinău, Ljubljana, Podgorica, Priştina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana şi Zagreb.
Este singurul forum de cooperare din Europa de Sud-Est creat şi gestionat de participanţii din regiune.
România a deținut anterior acest mandat în 1999-2000, 2004-2005 și 2013-2014.
De asemenea, Bucureștiul a găzduit, în anul 2000, semnarea Cartei relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare.