Controversele și criticile aprinse din jurul restaurării castrului roman Arutela, din județul Vâlcea, parte a patrimoniului UNESCO, nu au acoperire în cercetările arheologice și istorice de la fața locului. Declarația aparține istoricului și arheologului Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) și specialist în castre romane.
Restaurarea de la Arutela, finanțată prin PNRR ca parte a „Rutei Castrelor”, reprezintă un exemplu de „bună practică”, spune, într-o declarație în exclusivitate pentru Cotidianul.ro, Felix Marcu.
El este și președintele Comisiei Naționale Limes — segmentul Frontiera Imperiului Roman – Dacia — și cel care a coordonat demersurile României de includere a limesului dacic în patrimoniul mondial UNESCO, în anul 2024.
Este vorba despre peste 270 de situri parte a vechii frontiere dacice a Imperiului Roman, incluzând turnuri, fortificații, dar și castre, între care și cel de la Arutela, de lângă Călimănești, Vâlcea. Acesta a fost inclus între obiectivele restaurate cu peste 12,73 milioane de euro prin PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență), ca parte a „Rutei Castrelor Romane”, proiect ce promovează în total aproximativ 20 de obiective de acest fel din țară.
Dialogul cu Felix Marcu pe tema controverselor privind castrul Arutela — atestat în anul 138 — a fost unul deopotrivă scurt și colateral evenimentului cu ocazia căruia l-am purtat: inaugurarea oficială a noului sediu al MuTRA (Galeria Istorică a Transilvaniei) de la Florești — ce aparține de MNIT —, primul muzeu public ridicat de la zero în România postcomunistă.
Deși restaurarea de la Arutela a stârnit foarte multe comentarii, critici și ironii în mediul online, fiind foarte greu de asociat, în percepția generală, cu epoca romană, specialistul spune că „e unul dintre cele mai bune exemple de bună practică”.
Întrebat pe ce se bazează când susține asta, Felix Marcu a făcut apel la profesia sa de arheolog și la specializarea sa în castre. „Am făcut studiile de fundamentare și pentru Arutela, care e controversat, și pentru Bologa (județul Cluj, n.r.) care tocmai s-a recepționat, unde sap de 15 ani…”, a spus el. „Mi-am dat doctoratul din asta (din castre, n.r.) și am justificat lucrurile astea și cu adevărat cred că o să fie unul dintre cele mai bune exemple de bună practică, în ambele cazuri”, afirmă specialistul.
Felix Marcu susține că reacțiile negative față de castrul din județul Vâlcea vin dintr-o neînțelegere a realității istorice și a standardelor internaționale de conservare.
Dincolo de „mitul” anilor ’80: Ce era, de fapt, Arutela?
Intervenția recentă la castrul de pe Valea Oltului, situat în apropierea mănăstirii Cozia, a fost criticată pe rețelele sociale pentru aspectul „prea nou” al pietrei folosite la ziduri. Lucrările au avut ca scop tocmai înlăturarea unei restaurări comuniste complet eronate de la începutul anilor 1980, spune însă arheologul.
„Aspectul acela, vechea înfățișare, era degradat deja din anii ’80. Ce vedeam noi acolo nu era roman. Am făcut cercetări, am încercat să ne dăm seama ce se păstrează din original și ce nu, ce e autentic și ce nu”, a explicat Felix Marcu.
Poziția sa este susținută de informațiile prezentate de Ministerul Culturii în urmă cu o lună, pe 11 august, sub titlul „Castrul Roman Arutela, redat publicului printr-un proiect de reabilitare finanțat prin PNRR”, așa cum a anunțat atunci ministerul.
Comunicatul oficial menționează că în intervenția aleasă în prezent „forma porții și a zidurilor de incintă, dispunerea clădirilor din interior și modul de prezentare a ansamblului au fost stabilite pe baza celor mai recente cercetări arheologice” care „depășesc nivelul cunoașterii din anii 1980, când a avut loc prima intervenție de restaurare.”
Ministerul mai precizează că poarta principală a castrului (porta praetoria) „fusese reconstruită atunci pe baza unor ipoteze provizorii”, iar proiectul actual „corectează acea reconstituire, folosind datele acumulate din cercetările desfășurate ulterior.”
Cercetările respective „au arătat că intervenția din anii 1980 a afectat semnificativ substanța istorică a monumentului, cercetat inițial în deceniile 6-7 ale secolului XX.”
„Diferențele de textură vizibile azi în tencuiala zidurilor marchează limitele acelei intervenții și rămân o mărturie a daunelor produse atunci”, a mai transmis instituţia artunci.
UNESCO ar fi cerut imperativ schimbarea abordării
Potrivit arheologului, menținerea formei din anii ’80 punea în pericol chiar statutul sitului în cadrul frontierelor romane dacice protejate global prin includerea în lista UNESCO, începând cu anul 2024.
„La toate vizitele pe care le-am avut cu evaluatorii UNESCO (…), inclusiv specialiștii de acolo au considerat că nu e ok ce e acolo și că trebuie neapărat reabilitat. Așa cum nu e ok nici la Porolissum (în județul Sălaj, n.r.), cum nu e ok nici la Jidova (Argeș, n.r.), cum nu e ok mai nicăieri”, a dezvăluit directorul MNIT pentru Cotidianul.ro.

Sursa notorietății: Oamenii vor descoperi valoarea în timp
Deși valul de critici de pe platformele sociale a fost masiv, Felix Marcu privește partea pozitivă: dezbaterea a scos monumentul din anonimat. Vizitatorii care vor ajunge acum pe Valea Oltului vor descoperi nu doar castrul restaurat conform normelor europene, ci și o expoziție modernă ce va fi amenajată într-un pavilion adiacent.
Pentru a tranșa definitiv disputele tehnice, specialistul a anunțat în premieră că în această lună (septembrie 2026) va fi organizată o dezbatere publică chiar la Castrul Arutela. Acolo vor fi prezenți arhitecți, proiectanți și arheologi din cadrul Comisiei Naționale Limes, pregătiți să prezinte publicului larg și jurnaliștilor toate studiile și argumentele științifice care au stat la baza noului aspect.
Limesul UNESCO și Ruta Castrelor Romane
Proiectul de la Arutela nu este o inițiativă locală izolată, ci face parte dintr-o strategie amplă de integrare a patrimoniului antic românesc în circuitele culturale globale:
- Frontierele Imperiului Roman (Limesul UNESCO): Segmentul românesc reprezintă cea mai lungă și complexă frontieră terestră a fostului Imperiu Roman din Europa continentală. În iulie 2024, dosarul României „Frontierele Imperiului Roman – Dacia” a fost aprobat oficial în Lista Patrimoniului Mondial. Granița dacică cuprinde 277 de situri arheologice din 16 județe. Includerea oficială în Lista Patrimoniului Mondial obligă statul român să aplice standarde internaționale stricte de conservare științifică, eliminând improvizațiile sau reconstrucțiile fanteziste din secolul trecut.
- Ruta Castrelor prin PNRR: Pentru a asigura protecția și deschiderea turistică a acestor obiective — încă de dinainte de a fi înscrise în UNESCO —, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a inclus în PNRR „Ruta Castrelor Romane”, ca o componentă-cheie din componenta de Turism și Cultură. Această rută include promovarea a circa 20 de obiective arheologice de importanță majoră, dintre care cinci sunt direct restaurate (două situri de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, câte unul de la Arutela, Călugăreni/Mureș și Bologa/Cluj), beneficiind de o alocare financiară dedicată restaurării de 12,73 milioane de euro, precum și de semnalizare energetic-turistică unitară și digitalizare.
Nu e terminat. Mai trebuie bani.
Așa aratǎ un castru roman în viziunea trotinetisticǎ. Important e sǎ le placǎ lor, fiindcǎ oricum tot nu se știe precis cum era acum 2 milenii… Așa, mǎcar dacǎ ajunge în vizitǎ un corporatist, vǎzând vopseaua superbǎ și geamurile de sticlǎ securizatǎ la creneluri o sǎ zicǎ: „ce frumos este”; altminteri ar fi zis: ” ce-s pietroaiele astea murdare”?
Bine ca nu i-au pus si termopane
Au pus geamuri securit la creneluri
Când îl văd pe trădătorul de țară Siegfried dosrg tv-ul!
Vopsit cu lavabila si acoperit cu tabla vopsita in camp electrostatic. S-au sifonat bani cat duce Oltul
.
De unde a luat omul informații despre castrele din provincie…?…din săpături arheologice?…
Doar se știe că așa zișii daci, geți sau cum s-or numi,nu știau să scrie și să citească…
Nici în analele latine ale imperiului roman nu se zice nimic de asa ceva…
Poate ne explică dottore ce s-a întâmplat după plecarea Aureliană în provincia…nici acum nici dracul nu știe ce s-a întâmplat în provincie timp de 1000 de ani…
Asa că mai usor cu rădăcinile, ribozomii, cromozomii și alte ADN-uri daco-romane…
Din ce desene animate s-or fi inspirat 🤣