Cum se face profit dintr-un leu foarte slab

bani-moneda-romania-inflatie

Deprecierea leului în raport cu moneda europeană din ultima perioadă vine ca urmare a deteriorării foarte rapide a balanței comerciale, a majorării deficitului de cont curent la peste 4,5% din PIB și a măsurilor fiscale luate prin OUG 114, zisă pe lăcomie. Ajuns la un nivel minim istoric, leul este ținta unor speculatori iar mișcările acestora presupun trei pași, dezvăluiți de Andrei Caramitru, founding partner şi CEO Kessel Run Ventures. Mai întâi, speculatorii se împrumută pe o zi sau două de minim 100 milioane de lei. Apoi, leii se vând pe euro și în acest fel moneda națională este atacată prin acțiune. Și în ultima etapă, după ce scade leul, se cumpără tot mai multă monedă națională cu euro achiziționați mai înainte. Se rambursează împrumutul și se obține profit. Ce poate face Banca Centrală în acest caz? Să crească pe termen scurt dobânda de politică monetară, astfel încât să explodeze costurile speculatorilor, spune Caramitru. În această situație, ROBOR-ul va crește iar taxele vor fi mai mari pentru bănci. Dacă BNR mărește dobânda, creditele se scumpesc descurajându-se practica de refinanțare și micșorând potențialul băncilor de a credita economia. O altă posibilitate a BNR o reprezintă atragerea de pe piață a cât mai multor lei astfel încât aceștia să nu ajungă la speculatori. În ultima săptămână au fost atrași, de altfel, 17 miliarde de lei.

Deprecierea poate fi stăvilită dacă BNR intervine și vinde euro din rezerva valutară. În această situație dobânzile cresc dar nu foarte mult dar țara pierde din rezerva valutară fără șanse să oprească hemoragia, conform senatorului Florin Cîțu.

Într-o situație identitică, de depreciere a monedei naționale, turcii au crescut dobânzile la 25% ca să apere cursul, după ce lira turcească s-a devalorizat de la 4,5 la 7,5 în câteva luni. BNR nu poate crește dobânzile de politică moentară, precum în Turcia, pentru că la un ROBOR, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei de doar 2.5%, 70% din profitul bancar este deja naționalizat (prin “taxa pe lăcomie”) . La un ROBOR de 5/10/20% băncile intră în incapacitate de plată și implozie, spune Caramitru. Ordonanța lăcomiei a impus o taxă de 2% pentru activele financiare ale băncilor din România. Pentru a nu plăti foarte mult, sucursalele și filialele locale ale unor bănci din Europa au cumpărat masiv euro în aceasă perioadă și i-au transferat către băncile mamă, generând astfel o creștere a monedei europene în raport cu leul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Cosmin Pam Matei 4530 Articole
Author

5 Comentarii

  1. Caramitru minte. Leul nu este la un minim istoric. A fost in 2007 la 3.6 lei. O alta minciuna este sa spui ca taxa pe active creste cand ROBOR este la 5-10-25%. Fals. Taxa este fixa, 2% pe an, cand ROBOR depaseste 4%. Trebuie sa cunosti doar limba romana ca sa citesti legea. Caramitru este mincinos.

  2. cauza principală este faptul că băncile şi transnaţionalele au făcut un profit uriaş în România anul trecut ( mai mare decât masa monetară valutară naţională ) şi acum vor să-şi exporte capitalul din România având cerere mare de monedă străină.

  3. Opinați că instituția Consiliului Concurențai ar trebui să intervină și pe piața cursului de schimb pentru a verifica și stabili despre o eventuală coordonarea a comportamentului pe piaţa cursului de schimb valutar ?
    La ce nivel al cursului valutar opinați că ar putea fi propus bugetul pentru anul 2019 ?

  4. Fără panică, man! Deocamdată leul nu e ”foarte slab”.
    Față de cursul maxim din toamna lui 2017 (!), euro abia a crescut în 2019 cu ceva mai puțin de 2%.
    Devalorizarea – marginală – a leului se menține până acum mult sub rata inflației pe ultimii 2-3 ani, așa încât poate fi considerată mai curând o foarte moderată ajustare. De asemenea, e încă sensibil mai mică decât diferența dintre creșterea veniturilor populației și creșterea PIB.
    În condițiile astea se poate spune că leul rămâne cel puțin pentru moment remarcabil de solid. O depreciere cu 8-10% ar fi probabil mai aproape de realitatea economică – și e foarte posibil ca BNR s-o dorească. Exact așa cum a dorit-o și în 2008…

  5. de asta este „buna” economia de „piata” …cand lucrurile nu mai sunt tinute sub control (prin specula si escrocherie ca infrastructura REALA capabila de asa ceva oricum NU ne mai apartine!) se invoca INSTANTANEU „legile” economiei de „piata” (daca tot exista in pseudostiinta asta inventata de TALHARI in detrimentul credulilor (cei lacomi si nesabuiti!), carora le cer demagogic si impertinent sa CREADA in continuare in aceste „mecanisme” (manipulate ordinar de catre „traderi”!) …am ajuns la o imensa lehamite la auzul termenilor „piata” si „profit” asociati !…cat de prost poti sa fii sa crezi ca poti obtine beneficii din actiuni (ca microactionar care nu poti manipula „piata”)?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.