Să fie o simplă coincidență faptul că presa franceză a declanșat o veritabilă campanie legată de corupția din România? Și că ea vizează, în mod special, PSD-ul și pe Liviu Dragnea, exact în momentul în care se estima decizia finală în achiziția celor patru corvete? Și SUA sunt interesate de achiziții militare din România. Și Olanda este în cursă tot pentru achiziții de echipament militar. Nici Italia nu este străină de asemenea tentative. Și firmele germane luptă, la greu, pentru obținerea unor contracte grase cu statul român sau cu furnizorii români. Sunt în dispută zeci de miliarde de euro și de dolari pe acest poligon de luptă economică, numit piața din România. Culmea, aproape toate aceste țări încearcă să evite contractele ofset (producerea unei părți din valoarea contractului respectiv în România) și încearcă eliminarea producătorilor români. Batălia pentru vânzarea tramvaielor străine în Romania este și ea parte dintr-un război pentru un segment de piață. Seamănă aproape perfect cu lupta pentru achiziția de tehnică militară.
Cine-i mic să stea acasă. Adică românii!
La începutul lunii decembrie 2018, a apărut, pe SEAP, anunțul pentru achiziția a 100 de tramvaie de către Primăria Municipiului București, respectiv RATB. După mulți ani de așteptare, după nenumărate deraieri și accidente, în sfîrșit, a apărut și mult așteptata licitație. La scurt timp însă, o firmă de avocatură românească se dădea de ceasul morții, făcînd tot ce stă în putință și inventînd argumente care mai de care mai aberante cu scopul de a convinge PMB și CNSE că trebuie neaparat să modifice anumite criterii de participare la licitație și să stabilească o cifră minimă de afaceri. De ce o asemenea cifră minimă eliminatorie? Simplu! Prin pragul cifrei de afaceri să elimine orice posibilitate de participare a firmelor românești, astfel încît, doar clienții lor de la marile firme străine să le poată îndeplini. Nu este basm și nici glumă. Este vorba despre lupta pe care societăți de avocatură din România o duce pentru ca firma Alstom să rămînă singură în competiție. Faptul că Alstom a făcut o contestație nu este nimic nou. Este dreptul firmei Alstom să conteste ce vrea. Suspect a devenit doar faptul că CNSC, organul specializat în judecarea contestațiilor, a răspuns în circa 48 de ore, deși știm că această insituție nu se mișcă în mare grabă. Am putea zice că o face chiar greoi. Am încercat să aflăm care este explicația pentru care a manifestat CNSC-ul atîta grabă și solicitudine. În primul rînd, că a CNSC a admis majoritatea solicitărilor, din fericire însă, pe cea cu cifra minimă de afaceri a restrîns-o. Dar o cunoscută societate de avocatură nu este mulțumită și doreste ca aceste condiții, inclusiv pragul de neatins pentru firmele românești, să fie admise în instanță. De ce? Pentru ca Alstom, clientul lor, să rămînă singur în competiție. De ce luptă cu atîta încrîncenare casa de avocatură Tucă și asociații? Alstom nu are nici o piedică în a participa la licitație. Singura explicație ar fi că Alstom nu dorește să aibă nicio concurență.
În același timp, PMB alege ceea ce vrea, nu ce-i mai ieftin sau dacă cifra de afaceri este mai mică sau mai mare. În altă ordine de idei, cine a fabricat cinci tramvaie care corespund, din toate punctele de vedere, condițiilor stabilite de achizitor poate fabrica și 50 și 100. Deci, complexitatea produsului nu este, în niciun fel, în relație directă cu cifra de afaceri, mai ales că doar o mică parte din aceasta este obținută din fabricarea tramvaielor. Uneori, chiar deloc.
Alstom-mama și Alstom- nepoata
Referitor la Alstom, mai este interesant de știut un lucru. Unii pretind că nu știu despre care Alstom este vorba! Ba, folosesc o confuzie ciudată. Alstom Transport Franța este una, iar Alstom Transport România este alta. Capital diferit, anvergură diferită, potențial diferit. Alstom Transport Franța este, într-adevăr, un mare producător de tramvaie, dar are prețuri mari și nu se încadrează pentru a participa la competiție, în vreme ce Alstom România nu a fabricat pînă acum niciun tramvai. Alstom România, care pretinde că va fabrica tramvaie, a efectuat, pînă în prezent, doar mentenanță la metrou. Și asta obținută în condiții netransparente și pe bani mulți, la fel ca și alte lucrări de infrastructură la CFR unde, pe baza unor hîrtii cu cifre imense de afaceri, puse la dispoziție de Alstom Franța, a cîștigat licitațiile și, apoi, le-a subcontractat unor firme autohtone pe bani puțini, grosul profitului rămînînd la Alstom Franța, firma mamă neavînd aproape nici o participare.
Vă facem noi legi, de nu mai mișcați!
Argumentul principal folosit de avocații Alstom este o prevedere din Legea Achizițiilor Publice care permite achizitorului să stabilească cifra de afaceri după cum dorește acesta. Pînă aici, nimic nou și nimic rău. Ceea ce surprinde și trebuie cercetat este faptul că societatea de avocatură a firmei Alstom este una și aceeași cu cabinetul de avocatură care, în colaboare cu ANAP și sub supravegherea Consiliului Investitorilor Străni, a elaborat legea mai sus aminită. Ciudat! La elaborarea legii nu a participat nimeni din partea mediului de afaceri din România, deși autorii susțin că au avut avizul oamenilor de afaceri autohtoni. Niciunul dintre cei chestionați nu a participat la vreo întîlnire înainte de apariția legii. Este adevărat că un proiect a fost pus pe un site, dar autorii lui nu au luat în considerare nicio propunere din partea investitorilor români. Au rămas numai cu ale lor. La cinci zile după apariția Legii Achizițiilor Publice, firma de avocatură, apărătoarea companiei Alstom și co-autoare a legii, a organizat o întîlnire cu oamenii de afaceri unde a explicat că, împreună cu ANAP, și sub supravegherea Consiliului Investitorilor Străini, au elaborat această lege. Este adevărat că legea amintită nu este o lege proastă, în ansamblul ei, doar că prevede prin lege praguri pe care firmele românești nu le pot trece. Faptul că această firmă de avocatură a lucrat la elaborarea Legii Achizițiilor Publice, împreună cu toate insituțiile publice din domeniu, trimite cu gîndul la cumetria posibilă dintre acestea. Este una dintre explicațiile faptului că respectiva firmă Alstom înregistrează succese în domeniu cînd vrea ea și cu cît vrea ea.
Abia aici se conturează situația de criză forțată în care sunt împinse firmelor românești. Abia aceste cazuri trădează slăbiciuni ale noii legi și ele trebuie cercetate de organismele statului îndrituite, cu supravegherea legalității și cu depistarea unor dedesubturi ale unor adjudecări în serie. Acest caz ar trebui pus sub lupă de instituțiile statului român, alături de celelalte asemănătoare, care arată operațiuni și contracte cu acoperire legală, dar cu dedesubturi vizibile și discutabile.
Toate contractele Alstom în Romania au fost realizate de firme românești și cu lucrători români, Alstom ocupîndu-se doar cu număratul bobocilor.
Stat de drept, nu glumă!
Nu cumva de aceea i-ati omorat pe Ceausesti?Sigur,foarte sigur cu sprijin puternic din strainezia i-ati omorat,nenorociti vanduti ,manca-v-ar viermii.Va luptati intre voi ca prostii[asa si sunt considerati romanii,ca niste idioti tocmai buni de muls,ca la ei acasa nu prea le merge].Ati distrus intreaga economie ,ati facut din Romania cersetoarea Europei,ati alungat o intreaga omenire sa munceasca pentru altii ca sa nu le moara copiii si batranii de foame.Nu a fost nevoie decat de cativa tradatori de neam si tara,actualmente imbogatiti fara munca ,ati putut vota un bou de sas cu 3 ani de invatamant si incapabil sa vorbeasca coerent,un ins de doi bani ,de rasul curcilor ,urmas demn al hotului hotilor care a fost baselu.Asta e acum Romania si o mai si faceti pe opozantii,cand sunteti evident o pleava platita cu bani negri.