Legea de modificare a actului normativ impus de Liviu Dragnea privind operațiunile petroliere din perimetrul românesc al Mării Negre prevede taxe mai mici și garanția că nu se schimbă, libertate deplină pentru companii să vândă gazele oriunde, la preț de piață. Inițiatorii proiectului sunt Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian și Virgil Popescu.
Noua lege le oferă companiilor petroliere garanția că, pe toată durata exploatării, taxele care trebuie plătite statului român nu se schimbă. Astfel companiile vor plăti nivelul de acum al redevenței și impozitului suplimentar (va fi și el reviziuit în noua lege) pe toată durata exploatării. Clauza de stabilitate a tot fost cerută de companii.
În vederea susținerii proiectelor de dezvoltare a resurselor de gaze naturale din Marea Neagră şi pentru a impulsiona producătorii din România să investească în prelungirea duratei de viată a zăcămintelor existente este propus un set de amendamente la cadrul legislativ specific proiectelor offshore, se spune în proiect. Obiectivele sunt următoarele:
1. Stabilitatea fiscală şi a principiilor de piaţă liberă
2. Sistem fiscal competitiv
Stabilitate fiscală
Stabilitatea fiscală este un principiu fundamental în baza căruia investitorii iau deciziile de investiții ținând cont de costurile semnificative ale investițiilor offshore, durata îndelungată a realizării proiectelor și riscurile specifice ridicate ale investițiilor offshore detaliate mai sus. În acest sens, se impune clarificarea și completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal și de redevențe petroliere incluse în Legea Offshore. Stabilitatea principiului de piață liberă este esențială pentru investitori, având în vedere nivelul ridicat al investițiilor în acest segment, se arată în nota de fundametare a proiectului.
Se elimină impozitarea suplimentară a veniturilor
Pentru a obține un sistem fiscal competitiv şi a permite investitorilor un nivel normal al rentabilității, este necesară eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (intre 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh.
Impozitul pe veniturile suplimentare şi impozitul pe profit și sunt două impozite diferite și de aceea este necesară o bază impozabilă corespunzătoare, determinată în mod adecvat. Cele două impozite au reguli diferite de determinare, așadar, potrivit practicii internaționale relevante, nu se justifică limitarea unui drept de deducere stabilit prin reguli general aplicabile impozitului pe profit, prin deducerea aplicabilă pentru impozitul pe veniturile suplimentare.
De asemenea, se propune creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.
În plus, se propune eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.
Totodată de reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3.000 m.
Se propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalității prevăzute de Codul Fiscal şi România se va alinia cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate.
Modificările propuse reflectă practica internațională în industria de petrol şi gaze.
România – rată mare de impozitare
Conform unui studiu realizat în luna iunie 2021 de compania de consultantă PwC, ”Studiu comparativ privind impozitarea specifică a producției de gaze naturale offshore din Europa”, în anul 2020, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23%) comparativ cu restul de state europene relevante pentru producția offshore, de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media acestora, estimată la 5,3%.
Acest nivel ridicat de impozitare efectivă arată necesitatea modificării regimului fiscal, astfel încât acesta să devină atractiv investițiilor, cu atât mai mult în contextul tranziției energetice. Astfel, pentru restabilirea echilibrului şi a competitivității regimului fiscal este necesară modificarea Legii Offshore (Legea nr. 256/2018).
Impactul noii legi
Impactul la nivel macroeconomic al proiectelor de exploatare a descoperirilor de gaze naturale, precum și continuarea operațiunilor de explorare și evaluarea a unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din Marea Neagră, include:
• Creșterea investițiilor de capital vor acționa ca un catalizator pentru creșterea economică a României
• Creșterea veniturilor bugetare
• Crearea sau menținerea de locuri de muncă
• Creșterea contribuției la produsul intern brut
• Creșterea securității în aprovizionarea energetică
• Dezvoltarea furnizorilor locali şi a comunităților locale
• Accesul la tehnologii de ultimă oră;
• Îmbunătățirea balanței de plăți externe a României
• Creșterea șanselor ca România să se poziționeze ca important pol energetic regional.
Modificările şi completările introduse prin proiect sunt de natură să stimuleze pozitiv firmele implicate direct, contractorii si alte companii din lanțul de aprovizionare pentru industria offshore precum și sectoarele conexe, inclusiv cele care pot asigura o prelucrare superioară a gazelor naturale (ex. industria petrochimică, îngrășăminte agricole, generarea de energie electrică, transporturi pe bază de gaz natural lichefiat sau comprimat, dezvoltarea rețelelor de distribuție gaze naturale, producția de hidrogen și alți noi combustibili cu emise reduse de carbon.
Vin venituri uriașe?
Conform studiului „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești” realizat de compania de consultanţă Deloitte în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor (orizont 23 ani),venituri totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 mld. USD, media anuală fiind de 1,13 mld.USD, generează suplimentar 71,3 mld. USD în PIB-ul României și creează și/sau menține în medie peste 30 de mii de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă.
Estimările rezultate arată că fiecare mld. USD investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 mld. USD în PIB-ul României în următorii 23 ani. Mai mult, contribuie direct şi indirect cu venituri de 1,9 mld. USD la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă (2018-2040).
Efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar propaga, de asemenea, în sectoarele conexe (de exemplu, transportul și distribuția de gaze naturale) dar și în alte industrii (de exemplu, industria chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde investiții de aproape 9 mld. USD ar fi posibile în urma surplusului de gaze și competitivității economice astfel create. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a cca. 42.000 de locuri de muncă până în 2040, la un impact cumulat estimat de 18,3 mld. USD asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 99 mld. USD în producția națională de bunuri și servicii între 2020 și 2040.
Trebuie remarcat faptul că aceste beneficii ar putea fi obținute fără nicio nouă cheltuială publică directă. Dimpotrivă, o creștere a producției ar suplimenta veniturile la bugetul public național, fără a genera cheltuieli suplimentare pentru statul român. Beneficiile unui astfel de stimulent ar trebui, prin urmare, să fie atractive în scopul recuperării decalajului față de țările UE mai bine dezvoltate.
În plus, aceste resurse suplimentare de gaze naturale, devenind comercial viabile, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea țintelor de decarbonizare pe termen lung, precum și la dezvoltarea infrastructurii naționale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, cum ar fi chimia și petrochimia.
Dependența României de importurile de gaze naturale se poate majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției onshore și creșterii consumului, ceea ce va genera un impact major asupra securității energetice. Menținerea unui grad redus de dependență de importuri este condiționată de dezvoltarea rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră.
Legea de azi – creația lui Dragnea
Legea offshore a fost promovată de către Liviu Dragnea când era președintele PSD. Aceasta impune un impozit progresiv, între 30 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. De asemenea, companiile își pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Acestea au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Banii obţinuţi din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze şi pentru alte investiţii. În plus, companii au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească.
Romania tie nu ti se pare o tara bogata? Erau preturile scazute inainte de inflatie? NU.