Raportul Corpului de Control al Ministrului Sănătății privind INML a fost finalizat. Verificările au fost dispuse de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, după ce, miercuri, Alexandru Cumpănașu a depus o solicitare în acest sens. Potrivit raportului, INML a respectat procedurile în analizarea probelor.
Documentul a fost făcut public de către Alexandru Cumpănașu, vineri, după ce, miercuri, a făcut o solicitare la Ministerul Sănătății în care a cerut să fie dispuse verificări la INML, întrucât, din instituție s-ar fi scurs în presă informații false cu privire la cercetările medico-legale efectuate în cazul Alexandrei Măceșeanu.
Controlul a vizat și verificarea respectării procedurilor administrative în procesul de comunicare publică sau a administrării expertizelor, fiind efectuată în acest sens, potrivit datelor din raport, o acțiune de documentare la nivelul Institutului.
Concluziile trasate în urma verificărilor, potrivit datelor din raport, sunt următoarele: în legătură cu informațiile contradictorii apărute „pe surse”, nu a fost posibilă identificarea persoanelor care au dezvăluit date/documente cu privire la realizarea expertizelor medico-legale.
În același timp, a fost dispusă și măsura desemnării unei persoane din cadrul Institutului, care să aibă atribuții în comunicarea informațiilor de interes public, în condițiile legii.
Ultima concluzie a raportului întocmit spune că, în această acțiune de documentare, nu au fost identificate elemente de încălcare a procedurilor de lucru în ceea ce privește analizarea probelor primite de către IML de la Unitatea de Parchet.
Datele raportului preciează în prima speță, care vizează procedurile de comunicare, că a fost constat faptul că la nivelul Institutului Național de Medicină Legală „nu există un compartiment de relații cu presa și nici nu este desemnată o persoană cu atribuții în acest sens, drept pentru care a fost dispusă măsura desemnării unei persoane din cadrul INML, care să aibă atribuții în comunicarea informațiilor de interes public, în condițiile legii”.
În ceea ce privește a doua etapă a verificării, respective cea a modalității de lucru a probelor primate de la organelle abilitate, în raport se precizează faptul că au fost analizate procedurile operaționale de lucru ale structurilor de specialitate din cadrul IML, precum și rezultatele analizelor efectuate, iar din documente analizate a rezultat faptul că procedurile expertizei antropologice din cazul sesizat au fost respectate.
„Chiar dacă gradul înaintat de fragmentare, distrugere și fragilitate a probelor din acest caz a implicat o dificultate ridicată în realizarea obiectivelor etapelor mai sus menționate, expertiza a fost elaborată, redactată și remisă în 5 zile lucrătoare”, se arată în raport.
În ceea ce privește procedura operațională de laborator- Identificare, expertiza medico-legală prin examen ADN, expertiza genetică judiciară, în raport se precizează faptul că însumate, etapele unui protocol de analiză genetică a probelor de os durează aproximativ 5-7 zile de lucru.
Cum a reacționat Cumpănașu?
Alexandru Cumpănașu a declarat, vineri, în fața Poliției Caracal că luni va depune plângere la Parchetul General împotriva INML, după ce a primit raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății.
„Am condamnat raportul de la INML și voi depune plângere penală luni. Ce au vrut să spună prin comunicatul acela? Iar mergem pe texte de Petre Ispirescu, pe care le interpretăm cu toții aici? Ce au vrut să spună cu reluarea expertizelor? Eu nu am înțeles nimic. În cazul INML, plângere penală luni la Parchetul General, de asta vă asigur, pe baza raportului pe care l-am primit de la Ministerul Sănătății, iar în ceea ce privește DIICOT încep să am dubii extrem de mari că acolo se mai dorește aflarea adevărului și nu rezolvarea cazului așa, de îndată, pe niște prezumții pe care au plecat de la început procurorii când au spus că fetele sunt moarte. Asta este convingerea mea”, a spus Cumpănașu.
Despre modificările legislative propuse de ministrul interimar al Justiției, Ana Birchall, Cumpănașu a spus că sunt „inutile”, pentru că exista legislație și înainte de aceste propuneri.
„Mi se pare inutile. Care este rostul? Să punem în lege ceea ce știam deja? Excepțiile prevăzute de Constituție și de Codul Penal? Ca să ce? Să supra reglementăm? Să spunem că de fapt… Ce să spunem? Că da, ăia, de fapt, nu puteau să intre, au dreptate ei. După care venim și spunem cauzele care au fost pe rolul parchetelor până acum rămân la cei care au fost sesizați. Adică DIICOT se ocupă de omor, dacă se va dovedi că este omor? (…) Ce au vrut cu aceste modificări? Care este relevanța? Să meargă până la capăt pe o teorie pe care au lansat-o din prima zi de cercetare la fața locului cum că fetele sunt moarte și au început să ne spună <Condoleanțe>?”, a mai spus Cumpănașu.
Ministrul Justiției, Ana Birchall, a anunțat, joi, că a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea unor acte normative prin care se propun pedepse mai mari pentru infracțiuni contra persoanei și înăsprirea condițiilor pentru eliberare condiționată.
@Nastratin Lasitate tipica. Curaj in gasca si eliminarea oricarei posibile opinii contrare; prin ORICE MIJLOACE.