Cuplul Victor Ponta – Călin Popescu Tăriceanu care se profilează pentru alegerile prezidenţiale are deja un adversar foarte puternic chiar în interiorul PSD, potrivit declaraţiilor din ultimele zile.
Ponta a transmis în ultimul timp mesaje conform cărora ia în calcul o candidatură a sa la prezidenţiale, în tandem cu Călin Popescu Tăriceanu care ar urma să devină premier dacă el câştigă Preşedinţia.
De asemenea, Ponta ia în calcul şi „inversarea” rolurilor: el să rămână premier, iar Tăriceanu să candideze la Preşedinţie.
Scenariile lui Victor Ponta au însă un adversar redutabil, altul decât Crin Antonescu. Care vine chiar din interiorul PSD. Liviu Dragnea.
Scos total din calculele lui Ponta, Dragnea a reacţionat public în ultimul timp, iar poziţia sa publică nu este una de resemnare.
În timp ce Ponta anunţa susţinerea PSD pentru Tăriceanu la şefia Senatului, Liviu Dragnea dezavua un astfel de scenariu.
„Prima fractura publică de mesaj la vârful PSD s-a produs în ultimele 24 de ore”, remarca luni analistul Radu Tudor pe blogul personal.
De asemenea, Dragnea a declarat recent, cu referire la Tăriceanu, că PSD nu va susţine o persoană fizică la prezidenţiale, iar duminică seara a declarat că el crede că Ponta „trebuie” să candideze la alegerile pentru Preşedinţie. Scopurile lui Dragnea, care ar încurca planurile cuplului Ponta – Tăriceanu, ar fi să îi ia locul lui Ponta în Guvern şi la partid, dacă liderul PSD va candida la preşedinţie şi va câştiga.
„Diferenţa de opinie şi viziune între Ponta şi Dragnea reflectă prima ruptură serioasa la vârful PSD, cu mesaje diferite transmise în public. Potrivit unor lideri PSD, Dragnea este foarte interesat ca Ponta să candideze la preşedintie şi să câştige cursa. Caz în care se eliberează două funcţii importante : cea de preşedinte PSD şi cea de prim ministru. Ambele sunt vizate de Liviu Dragnea. Ponta şi câţiva apropiaţi ai săi nu privesc cu ochi buni ideea abandonării partidului şi a sefiei Guvernului pentru postul de la Cotroceni. (…) E posibil ca Ponta să nu doreasca lăsarea partidului şi a guvernului pe mina lui Dragnea. N-am nici un element de siguranţă sa afirm asta, cert este ca subiectul se discută la vârful PSD de ceva vreme. Faptul ca Dragnea îl impinge pe Ponta să candizeze, poate fi interpretat şi ca o dorinţă a vicepremierului de a prelua efectul controlul în PSD. Dupa cum spuneam, cine deţine şefia partidului de guvernamânt şi a executivului, concentrează în mâna sa parghii importante de putere : 600.000 de membri, miniştri, parlamentari, preşedinti de consilii judeţene, primari, etc. O întreagă armată. Iar Ponta nu pare acum dispus a renunţa la acest privilegiu pentru fotoliul prezidenţial, nesigur în actualul context electoral tensionat dupa ruperea USL şi oricum mult mai putin ofertant decât cele două parghii politice amintite mai sus”, scrie Radu Tudor în analiza sa.
„Pentru moment, Ponta dictează. L-a impus pe Tăriceanu la sefia Senatului. Daca fostul premier liberal va iesi din letargie şi se va manifesta ca un actor politic demn de încrederea şi audienta de care se bucură, posibil să fie candidatul sprijinit de Ponta la preşedintie, sub retorica refacerii USL şi a candidatului comun promis. (…) Iar Dragnea va trebui să mai aştepte încă 5 ani pentru a prelua partidul. Dacă va mai fi cazul să candideze Ponta în 2019. Ştiţi cum se spune : mai e mult până departe”, conchide analistul.