Guvernul a aprobat în sedința de joi Ordonanța de Urgență prin care se completează OUG 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative astfel încât operatorii economici care dispun de un plan de restructurare sau reorganizare aprobat în condițiile legii, cărora li se lasă la dispoziție 60% din veniturile obținute prin valorificarea activelor devenite disponibile.
“Este un moment de referință al business-ului industriei apărării românești, industrie cheie, ce are nevoie de o poziție pe piață fermă,
puternică, cu echipamente moderne și concurențiale. Este o măsură esențială prin care industriei de apărare i se oferă un suport important, care are capacitatea reală de a o ajuta să se dezvolte și să redevină cu adevărat competitivă. Ministerul Economiei devine, astfel, partenerul principal al tuturor agenților economici cu un plan sustenabil de creștere și dezvoltare și avem datoria morală de a-i sprijini prin toate mijloacele posibile, să se înzestreze cu cea mai nouă tehnologie, să atingă standardele partenerilor noștri NATO”, a declarat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Măsura vine la trei ani după ce Guvernul Ponta a anulat obligații fiscale de 1,1 miliarde lei datorate de companiile Tohan Zărneşti, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanica Moreni, Arsenal-Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria şi ale Fabricii de Pulberi Făgăraș, pentru a salva locuri de muncă şi a relansa un sector esenţial pentru economia românească.
Guvernul de azi susține că actul normativ pe care l-a emis se creează premisele dezvoltării unor programe de restructurare şi eficientizare reale ale agenților economici, care să conducă la îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare, industria de apărare având nevoie stringentă de investiții, la diminuarea semnificativă a plăţilor restante, la susținerea anumitor programe specifice creșterii capacităţilor de producţie în domeniul apărării. Măsura vizează, totodată, și crearea condițiilor necesare ca agenții economici din industria de apărare să poată satisface necesitățile de înzestrare ale instituțiilor din cadrul Forțelor Sistemului Național de Apărare.
În industria de apăre avem parte de un paradox: companiile care activează în sector au creșteri de producţie, exporturi şi afaceri, dar industria continuă să se confrunte cu probleme precum active inutilizabile, tehnologii învechite, lipsa comenzilor pe piaţa internă şi îmbătrânirea personalului. Datele recente de la Ministerul Economiei arătau că în medie cifra de afaceri a companiilor din industria de apărare au crescut cu 13%, valoarea exportului este de aproape 32%, iar valoarea contractelor pentru export este egală cu valoarea însumată a exporturilor in ultimii trei-patru ani. Au fost încheiate contracte până în anul 2019, în timp ce mai multe companii au realizat profituri operaţionale, unele dintre ele urmand să atingă capacitatea maximă de producţie. În ciuda acestor performanţe, industria de apărare românească are în plan disponibilizarea a 800 de oameni până la finele acestui an. Companiile afectate sunt Romarm (cu toate filialele sale: Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Cugir, Tohan SA, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Mija SA), Romaero şi IOR. Pierderile fabricilor din industria de apărare au fost constante în ultimii ani, fiind nevoie de intervenţia Guvernului pentru ca acestea să scape de faliment.
Mișcările autorităților vin în condiţiile unor rezultate economice pozitive dar şi a contextului regional şi global, marcat de conflicte militare. Compania Naţională de Tehnică Militară Romarm SA produce, spre exemplu, vehicule şi transportoare blindate, tancuri româneşti TR85M1, arme de foc pentru infanterie, precum şi muniţia necesară acestora, sisteme de artilerie şi muniţia aferentă, rachete antiaeriene, dar şi alte categorii de sisteme de rachete.
Creșterea cifrei de afaceri, cu 13%, este printre cele mai mari în cadrul ramurilor industriale și în cadrul grupei industria bunurilor de capital. Companiile care au contribuit într-o masură deosebită la o creștere a realizărilor industriei de apărare sunt: S. Uzina Mecanică SADU S.A. 65%, S. Fabrica de Arme Cugir S.A. 60%, S. IAR S.A. 52%, Compania Naţională ROMARM S.A. 47%, S. Fabrica de Pulberi Făgăraș S.A. 32%, S.Uzina Mecanică Moreni S.A. 30%, S METROM S.A. 28%, S.C. IOR S.A. 23%, S. Avioane Craiova S.A. 13%, S. Uzina Mecanică Mija S.A. 7%, S. Uzina Mecanică București S.A. 7%.
Companiile care au realizat cele mai mari creșteri ale exportului sunt: S. Avioane Craiova S.A. 86,5 %, Compania Naţională ROMARM S.A. (aparat central) 39,31 %, S.C. IOR S.A. 28,27 %, S. IAR S.A. 17,45 %.
Din punct de vedere al eficienţei economice au fost înregistrate creșteri ale profitului operaţional, ale productivitaţii muncii, precum și scăderi ale cheltuielilor totale la mia de lei venituri.
Industria este dependentă de piaţa externă atat în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime, materiale, subansamble sau componente cât mai ales din punct de vedere al desfacerii, cea mai mare parte a productiei, în proporţie de peste 80% fiind destinată exportului.
Industria de apărare românească începe să iasă și din starea de izolare prin care a trecut în ultimii ani, crescând numărul contactelor externe cu noi potenţiali beneficiari.
La finele anului trecut, Uzina Automecanică Moreni şi producătorul Rheinmetall Landsysteme au semnat acordul acţionarilor pentru înfiinţarea societăţii cu capital mixt româno-german pentru fabricarea de vehicule blindate 8×8 în cadrul industriei naţionale de apărare, Romanian Military Vehicle Systems S.A., societate în care fiecare acţionar deţine 50% din capitalul social al acesteia. Noua societate va produce transportoarele blindate 8×8 pentru dotarea forţelor armate române.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.