Cursa electorală prezidențială

Alo, suntem în 2019! Mișcare politică, mai multă mișcare! Avem alegeri prezidențiale, frate, nenișorule, barosane, omule, mă nene, mă, lasă că pe Kovesi o iubesc europenii, socialiștii îl iubesc pe Stalin pe sub mână, șătăniștii au sucombat, Alianța Civică e o dulce amintire, UDMR joacă la două capete, aurulu românesc e ferecat la Londra, petrolul românesc e șparlit de americani după ce l-au șparlit rușii. Tradiționaliștii români visează cai verzi pe pereți, gata, s-a dus România, a murit purceaua, e plin de marțieni și venusieni în Piața Chibrit, la Filaret, în Piața Matache, mă-nțelegi. Joi dimineață s-au înființat zece partide noi-nouțe care s-au înscris în cursa electorală prezidențială fără prea multă vorbărie. Vineri, s-au înscris încă zece partide. Au apărut la televiziunile otrăvite vreo patruzeci de candidați prezidențiali. Ferma Politică de la Scroviștea a anunțat că a scos la hectar trei kilograme bune de candidați prezidențiali. Partidele, cât vezi cu ochii, câtă frunză și iarbă. Mă rog, campanii ochioase pe Facebook, pe Instagram, pe Twitter, bla, bla. Care are LIKE-uri, care n-are, tot un drac, Gina de la Capșa s-a lăudat că și ea e membră la nu știu care partid, să murim noi de ciudă, da, da, asta ca să ne facă în ciudă. Adică noi eram așa, niște pafariști, nu eram în centrul trebii, nu ne lua nimeni în seamă, ne pierdeam vremea cu caraghioslâcuri, tot vorbeam despre Trump când trebuia să stăm pe ai noștri cu ochii ca pe butelie. Și ce partide erau astea noi? Păi unul îl înființase un portorican, Gonzales Gonzalero, altul era adus din Birmania, vreo trei erau făcute de agenții ruși, pe direct, în văzul lumii. La Carul cu Bere ne-am adunat vreo câțiva de-ai noștri cu gând să salvăm națiunea, să nu mai facă alții șmenuri, corcobeluri și pastroace în țara noastră draga de ea. Chelnerul Gore s-a băgat și el în seamă. A venit și jobenistul Bonifaciu, văr cu Temistocle de la Arsenal, care le știa el pe toate. Jocul băncilor era, jocul finanțelor, Estul cu Vestul, chestii din astea, socoteli. Mai e un partid. Marțienii l-au fondat. Așa zici? l-am întrebat pe Temistocle de la Arsenal. Tocmai se pregătea să dea gata o halbă de bere nefiltrată. S-a uitat la mine ca prin sticlă, mi-a zis, așa, în doi peri, că eram pe dinafară rău de tot. Și o să votăm cu cipu’ ăsta din vârfu’ degetului? Și ei întorc rezultatu’ când se închide urna și ce-am făcut nenicule? Păi asta e, noi trăim cum am mai trăit, c-un sfanț digital, cu un mic, c-o bere, frate și ei se duc valvârtej la distract în universu’ ăla paralel care se zărește la orizont de vreo două zile jumătate, frate! Taci, măi, nu e nimic de capul lor! Băiete, mai adă o halbă!