Curtea de Conturi – Instituții și asociații acuzate în cazul pestei porcine

Curtea de Conturi a României a transmis, luni, că a finalizat o misiune de audit privind performanța activităților din domeniul sănătății și bunăstării animalelor, a hranei pentru animale, a siguranței alimentelor, precum și a activităților de control oficial.

Acțiunea a vizat perioada 2015-2020 și s-a desfășurat în perioada 21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021 la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
Echipa de audit semnalează, ca prim aspect, lipsa strategiilor naționale în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și în cel fitosanitar. Absența acestor strategii afectează coerența politicilor și a măsurilor în domeniu, obiectivele naționale pe termen mediu și
lung fiind inexistente. Lipsa unei viziuni de ansamblu asupra acțiunilor și mecanismelor necesare, pentru a fi implemntate de către toate entitățile publice cu atribuții în domeniu, are un impact negativ într-un domeniu esențial – siguranța lanțului alimentar.
Schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al președintelui nu a fost exercitat integral – și succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorității și a structurilor teritoriale au creat vulnerabilități în continuitatea și coerența decizională. Totodată, nu există un echilibru între volumul activităților, complexitatea și specificul acestora și numărul de posturi ocupate, se arată în raport.

Implementarea și punerea în aplicare a unor Regulamente europene au rămas, din 2016, în stadiu de proiect la ANSVSA. În același timp, la ANF, există riscul aplicării neunitare a prevederilor specifice, din cauza elaborării întârziate a unor proceduri interne sau instrucțiuni. Este
probabil ca sancțiunile aplicate de ANSVSA și de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporționale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat și armonizat cu cerințele europene. se arată în raport.
Resursele și echipamentele tehnice ale DSVSA-urilor auditate, ale IDSA, IISPV și ANF sunt în mare parte depreciate tehnic și moral, având un grad de uzură între 69% – 100%, mai arată raportul.
Acest lucru generează costuri mari de întreținere și riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice. ANSVSA nu a realizat o analiză în rețeaua națională pentru a stabili situația reală a dotărilor existente, ceea ce a făcut ca achizițiile de echipamente să se realizeze deficitar, fără
prioritizarea investițiilor și fără a respecta principiul utilizării eficiente a fondurilor publice.
Echipa de audit mai semnalează că, prin unele modificări legislative, nu a fost clar reglementată delimitarea competențelor și a responsabilităților ANSVSA și ANPC în domeniul controlului oficial al alimentelor. Suprapunerea atribuțiilor și a activităților influențează
negativ coordonarea eficientă între autoritățile implicate, dar și eficacitatea controalelor.
O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional. Acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora. Astfel, din 1.374 de
produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data
auditului, doar zece erau produse alimentare românești.

MADR nu are o strategie de educare și informare a consumatorilor în ceea ce privește beneficiile consumului de produse atestate pe scheme naționale de calitate și a celor recunoscute ca denumiri de origine protejate, indicații geografice protejate sau specialități tradiționale garantate.
În ceea ce privește sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată, ANF nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide. Produsele Bio nu au fost verificate în vederea determinării prezenței reziduurilor de pesticide, deși au fost planificate acțiuni în acest sens.
În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), acțiunile de prevenție realizate de ANSVSA, MAI, MMAP, AJVPS și de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate și coordonate. Măsurile ineficiente privind testarea și supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreți au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul țării și creșterea presiunii virale asupra exploatațiilor comerciale profesionale de porcine, spune Curtea de Conturi.
Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deținătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat suma totală de 589 de milioane de lei, reprezentând echivalentul a 122 de milioane de euro.
Deși, la nivelul DSVSA-urilor, s-au planificat recoltări de probe din anumite categorii de produse pentru determinarea contaminaților dioxină și PCB-uri asemănătoare dioxinei, aceste acțiuni nu au fost realizate, iar ANSVSA nu a desemnat un laborator de referință în acest
domeniu. Până în anul 2019 nu au existat proceduri specifice privind prelevarea de probe pentru determinarea reziduurilor de fipronil din ouă, carne de pasăre, suprafețe de contact, materii prime cereale boabe. De asemenea, nu au existat proceduri privind unele măsuri în situația obținerii de rezultate neconforme pentru substanțele care nu au stabilite limita maximă de reziduuri, se mai precizează în raport.

Pesta Porcina Africană (PPA în limba română sau ASF în limba engleză) este o boală infecțioasă virotică, foarte contagioasă, care afectează atât porcii domestici, cât și pe cei sălbatici, indiferent de vârsta acestora și mediul în care trăiesc. Boala nu se transmite de la animale la om, prin urmare nu afectează omul, însă combaterea și eradicarea sa, respectiv recăpătarea stării de indemnitate la boală, necesită perioade lungi de timp și alocarea unor resurse financiare însemnate.

Primul focar de PPA în România, înregistrat într-o gospodărie de la periferia municipiului Satu-Mare, a fost confirmat de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală în data de 31 iulie 2017. La începutul lunii septembrie 2021, în Europa, erau active focare de pestă porcină africană întrun număr de 10 țări, respectiv în: Bulgaria, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Ucraina si Ungaria.

În ianuarie 2016,o echipă de urgențe veterinare a Uniunii Europene (CVET) a vizitat România și a evaluat măsurile luate de autoritățile naționale pentru prevenirea și controlul pestei porcine africane și a acordat asistență tehnică pentru stabilirea celor mai adecvate măsuri de prevenire și control a acestei boli, în special în ceea ce privește biosecuritatea, gestionarea faunei sălbatice, restricțiile de circulație, controalele la frontieră, supravegherea și diagnosticarea bolii.

Una dintre concluziile desprinse a fost aceea că în exploatațiile non profesionale și în exploatațiile comerciale de tip A nu sunt adoptate criterii clare privind măsurile de biosecuritate necesare pentru eliminarea riscului de pătrundere a virusului PPA. De asemenea, s-a constatat că numărul de probe prelevate pentru a fi analizate în laborator este foarte scăzut, ceea ce face ca
observarea pasivă să fie ineficientă.te de epidemia virusului PPA.

RAPORTUL poate fi văzut INTEGRAL AICI