Polonia inflamează din nou spiritele la Bruxelles, cu o zi înaintea Cosiliului European de toamnă, de pe 18 octombrie. Marți, în cadrul Consiliului Afaceri Generale ce a avut loc la Luxemburg, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a remarcat că guvernul de la Varșovia înrăutățește situația statului de drept. ”Nu numai că lucrurile nu s-au îmbunătățit, ci este și mai rau. Deși am lansat o procedură la Curtea Europeană de Justiție, autoritățile poloneze nu au oprit implementarea reformei de la Curtea Supremă și au accelerat numirile de judecători noi la această instanță”, a remarcat olandezul Timmermans.
UE a inițiat procedurile punitive prevăzute de Articolul 7 al Tratatului UE împotriva Ungariei și Poloniei, acuzând că reforma justiției din Polonia, precum și politica Ungariei împotriva ONG-urilor încalcă valorile europene. UE este împotriva reducerii vârstei de pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă a Poloniei, o măsură care ar scoate la pensie zeci de magistrați, printre care și actuala președintă a Curții, o critică a regimului.
Spaimă printre magistrați: guvernul vrea ieșirea din UE
Replica Varșoviei a venit din partea ministrului Justiției, Zbigniew Ziobro, care a cerut Curții Constituționale din Polonia să decidă dacă judecătorii polonezi, cu care guvernul este în plin conflict, au dreptul de a cere opinia Curtii Europene de Justiție cu privire la reforma justiției din țara lor. Ministrul Justiției, care este și procuror general (doar în perioada guvernării liberale a lui Donald Tusk cele doua funcții au fost separate), a cerut Curții Constituționale să decidă dacă Artiocolul 267 din Tratatul UE este compatibil cu constituția Poloniei. Articolul acesta dă preeminență deciziilor Curtii Europene de Justiție în fața justiției naționale în cazurile ce țin de interpretarea legislației europene.
Mai multe ONG-uri și asociații ale magistraților din Polonia susțin că, dacă judecătorii costituționali vor respinge prevederile articolului 276, vom avea de-a face cu primul pas al ieșirii Poloniei din UE, căci astfel ar încălca prevederile Tratatului de Aderare, prin care a acceptat supremația verdictelor justiției europene. ”În opinia mea, Tribunalul Constituțional nu are competență în acest caz. Dacă ministrul crede că CEJ nu poate judeca situația statului de drept în Polonia, acesta este un pas către ieșirea Poloniei din UE. Decizia Tribunalului Constituțional nu este obligatorie, dar va fi un semnal clar transmis de Polonia Uniunii Europene”, a spus judecătorul Dariusz Mazur.
Poziția justiției germane în 2009
Poziția ministrului Justiției din Polonia este următoarea: ”Dacă Germania poate, atunci și noi putem. Vă asigur că Polonia dorește să aibă în UE un statut care să nu fie inferior celui al Germaniei”. Ministrul Ziobro a amintit că, în 2009, Curtea Constituțională a Germaniei și-a exprimat opinia pe același subiect – competențele statului german de a organiza funcționarea justiției. ”Nu văd niciun motiv pentru care noi nu putem face același lucru”, a spus ministrul.
Tratatul de la Lisabona, care guvernează acum UE, a fost semnat în 2007 și a intrat în vigoare în decembrie 2009, după o serie de piedici puse tot de Polonia, aflată atunci sub guvernarea lui Jarsolaw Kaczynski. Însă Tratatul de la Lisabona a fost privit foarte critic și în Germania, chiar de Curtea Constituțională, care și-a exprimat opinia cu privire la tratat în iunie 2009. Pentru Curtea Constituțională a Germaniei, constituțiile naționale trebuie să primeze în fața legilor europene, câtă vreme UE se guvernează dupa tratate încheiate între guverne și nu după o Constituție europeană, care să presupună abandonarea constituțiilor naționale. Până la apariția unei Constitutii europene, legitimitatea democratică ”rămâne legată într-o mare măsură de statul națiune, de limbă, istorie și cultură”. Curtea Constituțională de la Karlsruhe arăta atunci că la nivelul UE nu există încă acești factori de identificare a unui ”demos” european și, prin urmare, nu există o cultura politică viabilă a UE, nu există ”un popor european unificat”. Parlamentul European nu poate fi privit la un legislativ pe deplin democratic, pentru că nu reprezintă voința unui singur popor, pe când parlamentele naționale au preeminența în materie de legiferare pentru că reprezinta popoare identificabile și cu conștiință politică, în sensul unor valori comune, limbi comune și al unei experiențe istorice comune, arăta, în 2009, Curtea de la Karlsruhe.
Din aceste motive, criteriile democratice sunt îndeplinite doar dacă deciziile care afectează domeniile politice cheie sunt luate de parlamentele naționale. Curtea Constituțională a Germaniei identifica atunci câteva domenii fundamentale, în care transferul competențelor către Bruxelles poate eroda suveranitatea, asta pana la apariția unui ”popor european”. Iată care sunt aceste domenii: monopolul forței legitime (armata și poliția), legislația penală, deciziile fiscale fundamentale, garantarea unei justiții sociale, autonomia bugetară, legile privind familia, educația, cultura națională și statutul comunităților religioase. Judecătorii constituționali germani considerau că aceste domenii sunt esențiale pentru suveranitate și că instituțiile politice democratice și legitime trebuie să aibă control asupra lor.
Fronda eurosceptică, în acord cu opinia judecătorilor germani
Ce face în acest moment Polonia? Își apără dreptul de a reforma legile justiției, unul dintre domeniile considerate suverane de judecătorii germani în 2009. Potrivit Euractiv, mai multe state de la granița extera a UE (din sudul și estul Europei) se opun extinderii atribuțiilor Frontex (agenția pentru paza frotierelor UE). Ce fac aceste state? Își apara monopolul asupra coerciției legitime, adică un alt domeniu suveran în opinia judecătorilor germani. La începutul acestei luni, Polonia a refuzat să aprobe Raportul UE privind drepturile omului, pentru că acesta vorbește despre situația persoanelor de același sex, însă nu și despre încălcarea drepturilor creștinilor și evreilor (ministrul de Externe al Poloniei a făcut vorbire despre atacul de la Bruxelles împotriva unor poloneze care purtau cruciulițe la gât, despre atacul împotriva unei biserici din Franța și a unei sinagogi din Goteborg). Ce a făcut Polonia? A invitat restul statelor UE să apere comunitățile religioase, un alt domeniu suveran. Tot în aceste zile, guvernul Italiei a aprobat un proiect de buget ce prevede un deficit de 2,4% din PIB, ceea ce a iritat Bruxellesul și ”piețele”, desi deficitul este în limita admisă țările euro, de 3%. Ce face Italia? Își apără autonomia bugetară, un alt domeniu suveran în opinia judecătorilor constituționali germani. România a fost pusă la colț pentru modificarea legilor justiției și pentru modificarea codului penal în ce privește abuzul în serviciu. Ce a făcut Romania? Și-a exercitat suveranitatea asupra legislației penale, conform opiniei judecătorilor germani.
Până aici, tactica ”germană” a ministrului polonez al Justiției poate da roade. Însă trebuie spus că, după ce a adus aceste obiecții Tratatului UE, judecătorii constituționali germani au decis că Tratatul de la Lisabona este compatibil cu Legea Fundamentală a Germaniei. Ce va face Curtea Constituțională a Poloniei? Există o diferență majoră între cele două cazuri. În Germania sau Franța, justiția aproba decizii europene ale unor guverne care au forța politica și economică de eilimina eventualele efecte negative (spre exememplu, Franța a încălcat constant regula de deficit bugetar 3% și datorie externa 60% din PIB, la fel și Germania). În schimb, în Polonia și in statele mici din UE, justiția aprobă deciziile europene ale unor guverne ce nu mai pot influența aplicarea ulterioară a tratatelor.
In 2009 ENGIE inca nu pusese zdravan saua pe statul teuton, de aceea Bundesverfassungsgericht inca si-a mai permis sa apere suveranitatea tarii in fata asaltului Colhozului european!!! Ulterior, sub tirul incrucisat a cedat presiunilor, deschizand astfel calea catre dictatura Colhozului asupra colhoznicilor, instituirea unei „constitutii europene” pecetluindu-le definitiv soarta! Crearea unei militzii populare europene si a unei Garzi Rosii(si in 1917 era constituita tot din mercenari bolsevici multinationali) vor completa subjugarea Europei de catre Confreria marxista condusa de Rasputin…Lenin si Stalin au pus la cale doua razboaie mondiale pentru a crea succesiv URSS si Lagarul de Concentrare Comunistin jumatate din Europa, Gorbi si Rasputin au reusit printr-o inscenare revolutionara sa penetreze Colhozul european, intr-un viitor apropiat urmand sa conduca intreaga Europa!
Bravo Polonia numiti patrioti in functiile cheie nu ca ai nostrii slugoi mizeri.Tara cu ,,,,coloana nu cu paiate ca la noi
Exista oare la noi vreun politician care sa poata afirma raspicat:,,daca Germania poate si noi putem!”…???
Da!!
Andrusca „poate”!!!
O sa-l trimita Dragnea la Brussels si o sa le spuna alora ca Romania „poate”!!
Noi oare putem? Evident, retoric.
” Mai bine să fi stăpân mic decât slugă mare. — Anton Pann ” conform acestui proverb polonezii demonstrează ca sunt stăpâni pe intersul lor actual ! Pe fond, Uniunea se vrea a fi Statele Unite ale Europei ceea ce niciodată nu va fi, pentru că, niciodată nu va reuși sa includă toate țările ” batrânului continent ” !