Dan Mihalache: Fracturile logicii pesediste

În toată succesiunea de declaraţii privind asumarea răspunderii Guvernului pe Legea Educaţiei Naţionale şi decizia Curţii Constituţionale, Crin Antonescu a avut un punct de vedere cel puţin logic. El a spus aşa: din momentul în care Curtea Constituţională a decis că asumarea răspunderii pe această lege este neconstituţională – ceea ce scrie în corpul hotărârii, nu în motivarea ei (orice jurist ştie că opozabil este dispozitivul deciziei, iar nu motivarea care poate fi interpretată) -, opoziţia nu are a depune o moţiune de cenzură. Pentru că aceasta ar însemna validarea unui act neconstituţional. Vom cere preşedintelui, a mai spus Crin Antonescu, să nu promulge un act declarat ca neconstituţional de instanţa de jurisdicţie în materie. Dacă, totuşi, Traian Băsescu va promulga Legea Educaţiei, adoptată în această formă neconstituţională, atunci vom purcede la suspendarea Preşedintelui. Pentru că el devine participant la un act neconstituţional.

Mie mi se pare clar şi logic, încălcarea Constituţiei fiind un motiv temeinic de suspendare a Preşedintelui, chiar dacă sper în sinea mea că nu se va ajunge la o asemenea criză majoră în funcţionarea sistemul democratic din România.

Ce ne spun însă PSD-iştii, prin vocea domnilor Ponta şi mai nou Şova, pe care eu unul îl apreciez ca jurist şi ca persoană publică? Ei ne spun că „nu ne jucăm cu suspendarea Preşedintelui”. Deşi acum o lună Victor Ponta dorea să îl suspende pe Traian Băsescu nu pentru că ar fi promulgat un act considerat neconstituţional, ci pentru că ar fi promulgat o lege aflată sub suspiciunea de a fi fost votată în regim de fraudă în Camera Deputaţilor. Aici e o fractură logică severă. Ce e mai grav? Atunci când accepţi o procedură declarată neconstituţională de Curte sau când semnezi o lege despre care unii (inclusiv noi) spun că a fost votată în condiţii îndoielnice?

A doua temă a PSD-iştilor e că, vezi Doamne, o procedură de suspendare n-ar putea fi iniţiată decât de ei, fiind partidul de opoziţie cu cel mai consistent număr de parlamentari, care ar putea asigura acea treime necesară demarării suspendării. Sau, în termeni mai clari, „doar noi, PSD, avem voie să vorbim despre lucrul acesta, voi, ciocu’ mic”, cum ar spune doamna Anca Constantinescu. A afirmat-o Dan Şova azi mai elegant la Realitatea TV: „Pentru că noi am luat un număr dublu de voturi decât PNL, nu acceptăm ca ei să vorbească despre suspendare.”

Încă o dată fractura logică este evidentă. Problema PSD-iştilor nu e apărarea unui principiu de funcţionare democratică a societăţii, anume că deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate, indiferent ce am crede noi în momentul de faţă despre această Curte. Problema lor e că o iniţiativă de suspendare a preşedintelui poate fi declanşată numai de ei şi când vor ei.

Victor Ponta repetă pe toate micile ecrane că ei sunt „consecvenţi” şi „serioşi”. O logică a consecvenţei ne-ar indica însă un cu totul alt comportament. De fapt, sunt consecvenţi doar în logica de a câştiga voturi, popularitate, chiar în detrimentul unui comportament solidar în apărarea unor valori şi principii democratice. O fi pur şi simplu lipsă de inteligenţă politică, or fi strategii simpliste sau or fi tranzacţii la mijloc…?

Sursa: http://dmihalache.wordpress.com/