' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Preşedinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan, afirmă, într-o postare pe Facebook, că trebuie „să învățăm fiecare din procesul lui Isus importanța procesului drept, a fiecărui proces, a oricărui proces”.
În opinia judecătoarei, „justificarea răului în numele binelui este cel mai periculos mod de a perverti minţi, inimi, constiinţe, iar acest lucru îl vedem şi azi”.
Mesajul judecătoarei integral:
Răstignirea și moartea lui Isus pe cruce, ca urmare a unui proces nedrept, este o bună ocazie de meditație și introspecție asupra rolului pe care îl avem și a responsabilității pe care o purtăm fiecare în înfăptuirea dreptății.
Ce trebuie să învățăm fiecare din procesul lui Isus este importanța procesului drept, a fiecărui proces, a oricărui proces. „Cel ce este credincios în foarte puțin și în mult este credincios; și cel ce e nedrept în foarte puțin și în mult este nedrept” (Luca 16, 10).
În viața de zi cu zi fiecare dintre noi suntem la un moment dat acuzat, martor, judecător sau parte din vocea publicului.
Ca judecător, învățătura este cu atât mai necesară, pentru că de modul în care fiecare dintre noi, judecătorii, ne îndeplinim misiunea și rolul depinde păstrarea bunei orânduiri și a păcii sociale.
Nu este sentiment mai greu de purtat de oameni decât acela al nedreptății, cu atât mai mult al judecății nedrepte.
Citind Evanghelile, m-a izbit o frază: „Și Caiafa era cel ce sfătuise pe iudei că este de folos să moara un om pentru popor” (Luca 22, 14).
Caiafa, în calitate de mare preot, era și conducătorul Sinedriului/Sanhedrinului, cel mai mare for de judecată la evrei, compus din 71 de judecători.
Este tulburător, de aceea, să vezi mai marele judecătorilor (echivalentul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justitie de azi) justificând un proces nedrept și condamnarea unui nevinovat în numele unui bine general.
Acest gen de acțiune, de a justifica răul in numele binelui, este cel mai periculos mod de a perverti minți, inimi, conștiințe, iar acest lucru îl vedem și azi.
Există apoi atitudinea lui Pilat, care a văzut și stiut nedreptatea, dar „s-a spălat pe mâini”, pasând responsabilitatea mulțimii.
Genul acesta de atitudine, de „a te spăla pe mâini” și întoarce capul în partea cealaltă, este cea mai facilă și periculoasă formă de derobare, de declinare a responsabilității judecății către mulțimi.
Judecata făcută de mulțimi este mereu una emoțională, manipulată și manipulativă, prin urmare nedreaptă.
„Să nu te iei dupa cei mai multi, ca să faci rău; și la judecată să nu urmezi celor mai mulți, ca să te abați de la dreptate”, spune una din regulile date de Dumnezeu lui Moise după ieșirea din Egipt. Înțelepciunea acelor cuvinte e valabilă și azi, căci pericolul judecăților populare e mereu prezent.
Anul trecut, meditând la răstignirea lui Isus, am avut prima dată conștiința importanței faptului că primul care dă mărturie despre judecata nedreaptă a lui Isus este acest tâlhar, condamnat pe drept, așa cum el însuși recunoaște.
Vocea celui mai căzut dintre noi contează și trebuie ascultată, pentru că ea poate revela un adevăr ascuns de cei mulți, care se consideră buni și drepți.
Dreptul de azi își are, fără îndoială, rădăcini puternice în dreptul iudaic și este fantastic, citind Biblia, să regăsești în ea instituții, reguli, proceduri pe care le recunoaștem în dreptul de azi.
De exemplu, cazul fortuit, cazul de forță majoră, paza bunului pe care le-a normat Moise în urmă cu peste 3200 de ani se regăsesc în formă aproape identică și în Codul nostru civil de azi, din România.
Privind în perspectiva evoluției dreptului peste secole, de la Moise până azi, descoperim că fiecare regulă rămâne eficientă atâta vreme cât își păstrează fundamentul. Ruptă de acest fundament, regula devine un simplu gest ritualistic, steril și gol.
Exact cum spunea Isus: „Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fatarnici! Că dați zeciuiala din izma, din marar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați” (Matei 23, 23).
Dreptul iudaic își are rădăcinile în cel divin, în poruncile date de Dumnezeu. Importanța judecății drepte, cu toate regulile ei – egalitate în fața legii, imparțialitatea judecatorilor, dreptul la apărare –, straăbate întreg Vechiul Testament.
Care mai este însă azi fundamentul regulilor? Uitați-vă cu ce usurință se bagatelizează azi în România prezumția de nevinovăție sau dreptul la un proces echitabil.
Or, când vorbim despre „domnia legii” (stat de drept) asta înseamnă nu doar că „legea este egală pentru toți”, dar și că nimeni nu e nici mai presus, dar nici mai prejos de lege.
Calitatea actului de justiție, de aceea, se măsoară nu atât în raport cu cei de la vârful piramidei sociale, apărați de avocați de succes, ci cu cei de la bază.
Importanța acestei egalități în fața legii și a procesului echitabil, a fiecărui proces, a fost spusă de Moise înca de peste 3200 de ani în urmă.
„În vremea aceea, am dat porunca judecătorilor voștri si am zis: Să ascultați pe frații voștri și să judecați drept pricina ce ar avea un om atât cu fratele lui, cât si cu cel străin. Să nu partiniti la judecată, ci să ascultați și pe cel mare și pe cel mic”, s-a scris la Deuteronom 1, 16-17.
Citind cele întâmplate la procesul lui Isus vedem cât de ușor gesturi mici pot conduce la o judecată nedreaptă. Spălatul pe mâini ori întorsul capului în partea cealaltă, din lașitate, sau punerea în acord cu strigătul mulțimii, din comoditate, pot foarte ușor conduce la o judecată nedreaptă.
Consecintele oricărui proces nedrept se răsfrâng în timp, producand efecte negative extrem de grave inclusiv asupra altora decât cei judecati și asupra societatii.
„Să nu faceti nedreptate la judecată; să nu căutați la fața celui sărac si de fața celui puternic să nu te sfiești, ci cu dreptate să judeci pe aproapele tau”, s-a scris la Levitic 19, 15.
Sărbatoarea invierii Domnului Isus să fie pentru fiecare dintre noi prilej de bucurie, dar si de meditatie si recunostinta pentru ceea ce a facut pentru noi. „Intru El era viața și viata era lumina oamenilor.”
Regii Ur-Nammu und Lipit-Istar din Babylon au creat primele coduri juridice descoperite din istorie,cam cu 300 de ani inaintea regelui Hammurapi I,a carui stela din bazalt,inalta de peste 2m,aflata la Muzeul Luvru din Paris,contine circa 8.000 de cuvinte scrise cuneiform,continand primul codex complet de legi din istorie.Acest rege a trait in urma cu 3.800 de ani.Chiar si cele 10 porunci din Biblie sunt scrise in acest codex,vizitabil contra cativa euro.Lecturarea lui e o placere,mai ales pt.juristi!
„Dreptul de azi își are,fără îndoială,rădăcini puternice în dreptul iudaic..”? „Dreptul iudaic își are rădăcinile în cel divin,în poruncile date de Dumnezeu.”?Dreptul iudaic este furat prin metoda copy-paste de pe Stela bazaltica de 2,25m inaltime,scrisa cuneiform,din muzeul Louvre-Paris,pe care este copiat in intregime Codex-ul lui Hammurapi I,regele Babylon-ului acum 3800,cu mult inaintea lui Moise,despre care nu se stie daca si cand a existat.Chiar si acest codex a fost copiat probabil de la alt rege babilonian,scris cu 300 de ani inainte dar pastrat incomplet.Personajele Moise si Cristos nu au lasat absolut nicio dovada istorica a existentei.Sunt mituri furate din mitologiile popoarelor din zonele India-Sumer-Egipt,ale caror povesti seamana izbitor cu cele furate de iudeo-crestini.Prima religie monoteista a creat-o regele egiptean Echnaton.Probabil ca un sclav destept a fugit cu ideea din Egipt spre Israel,acesta fiind inceputul isteriei religiilor monoteiste.D-na Girbovan stie mai mult decat toti istoricii lumii,care inca-l cauta pe Moise si pe Cristos si nu le gasesc nicio dovada istorica a existentei.Ea insa stie ca Moise a scris acum 3200 de ani si ca dreptul iudaic e la baza tuturor!Recomand tuturor judecatorilor lectura codex-ului lui Hammurapi I,care sigur exista,nu e un mit,precum biblia.Nici evangheliile canonice nu sunt scrise de martori oculari,ci de anonimi,in alta limba decat a zonei,aflata la 2000km de ei,la zeci si sute de ani dupa presupusele evenimente.Nu exista niciun verb la persoana intai narativa,cum ar fi scris un martor ocular.Mai interesant ar fi un comentariu al d-nei Girbovan despre Luca 14-26!
Mai terminati cu Uniunea asta Nationala pentru ca induceti cititorii in eroare, numele este un fals. Ce fel de uniune nationala poate fi o organizatie lipitoare la buget, formata doar din cativa menbri si fara sediu? Ei dau adresa facultatii de drept din Oradea, este un fals ordinar doar pentru capusat bugetul de o judecatoare buna de gura care vorbeste numai asa cum dicteaza putere, contra bani evident.
Iti recomandam madam garbovan,sa nu mai fi o ipocrita : Vinovatul trebuie tratat în același chip în care a procedat, sau a vrut să procedeze, cu victima sa, adică inculpatului i se aplică o pedeapsă identică sau similară cu răul săvârșit de el
Legea talionului, cunoscută și ca „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, ne este cunoscută din legea justiției mozaice, descrisă în Vechiul Testament, unde apare de trei ori și este considerată ca o lege a reciprocității și a corespondenței. Prima dată apare în Cartea Exodului (Ex. 21:23-25), când Moise le-a poruncit israeliților: „Iar de va fi și altă vătămare, atunci să plătească suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânatăie pentru vânătaie”. A doua oară, apare în Levitic (Lev. 24:19-21), unde se mai adaugă regula: „Cel ce va ucide un dobitoc să dea altul; iar cel ce va ucide un om să fie omorât”. Apoi, mai apare în Deuteronom 19:16, 18, 19 și 21: „De se va ridica asupra cuiva martor nedrept, învinuindu-l de nelegiuire… și, dacă martorul acela va fi martor mincinos… să-i faceți ceea ce voise să facă el fratelui său. Și așa să stârpești răul… Să nu-l cruțe ochiul tău, ci să ceri suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior. Cu răul pe care îl va face cineva aproapelui său, cu acela trebuie să i se plătească”.Succes la judecata !
Luati aminte! Numai un suflet curat gandeste si propune o astfel de justitie1! Destainuirile(citeste declaratiile de inculpati sau martori) date in fata instantelor de judecata incep cu : juramantul cu mana pe biblie! Acelasi procedeu este urmat si la declaratiile date in fata procurorului(in faza de urmarire penala)! Aceasta la cerererea judecatorilor sau a procurorilor! Firesc, se pune intrebarea : cati dintre judecatorii si procurorii care cer desfasurarea acestui ritual, sunt atei, sunt farisei???? Din pacate, in toata tara sunt „portocali”, „onea-isti”, „deca – isti”, „sevastian – isti”, „calin – isti”, etc. La toti acestia au „aderat”(din pacate!!!!) judecatori! LIBERTATEA CETATEANULUI ROMAN DE RAND este cel mai important bun am omului! Lipsirea de libertate prin ticluirea de probe si fabricarea de dosare penale este sinonima cu crima cu premeditare! Fie ca INVIEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS sa le lumineze mintea si acestor farisei! Altfel : PAXAT, PACAT DE SANGELE VARSAT!
QAlecule,cand intram cu viorile?Trompeta nu avem..
Garbovanca doarme cu Biblia sub cap,ce mai !Cum spunea alt Moise,Cilibi :”Ce deosebire este între o roată de car şi un avocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe avocat trebuie să-l ungi ca să strige!
Daurică ,lasă-i în lumea lor cu povești cu zâne ,cu miracole ,cu d’astea .Voltaire a spus : „religia a apărut când primul ticălos a întâlnit primul prost ! ” . Și-s asa de mulți popi …
În noaptea învierii, când clopotele bat, eu va doresc din suflet „Hristos a înviat!”.
CG: hai,ca poti!inca o poezie/de nea Ilie :)))
Pilat a intrebat:
„Pe cine eliberez??”
Iar poporul a strigat:
„Pe Baraba, hotul!!”
Au trecut 2000 de ani si poporul continua sa aleaga hoti…
Te dai destept, mai Sekuristica? Adica vrei sa spui ca dintre Ponta si Johannis cel din urma este hotul? Nu ca ar fi ceva de capul lui Ponta! Sau al lui Johannis. Sau poate Basescu, care e un hot „patriot”?