Datoria României a ajuns la 1.205 miliarde de lei. Avertismentul lui Alexandru Nazare despre ce urmează

Într-o postare publicată vineri, 16 octombrie, pe Facebook, Nazare a arătat că măsurile adoptate în ultimul an au contribuit la corectarea unor dezechilibre, însă rezultatele pot fi compromise dacă statul revine la un model bazat pe angajamente bugetare nesustenabile și împrumuturi pentru acoperirea lor.

„Ar fi o greşeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reuşit să corectăm cu atât de mult efort”, a transmis oficialul.

Deficitul bugetar a scăzut, dar dobânzile datoriei publice au depășit 42 de miliarde de lei

Deficitul bugetar al României a coborât de la 9,3% din produsul intern brut (PIB) în 2024 la 7,9% în 2025, iar tendința de reducere s-a menținut și în primele opt luni din 2026. Potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul calculat în termeni cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 27 de miliarde de lei.

Progresul este însă însoțit de costuri ridicate ale datoriei publice, astfel că, la sfârșitul lunii iulie 2026, aceasta ajunsese la aproximativ 60% din PIB, echivalentul a 1.205 miliarde de lei, iar în primele opt luni ale anului statul plătise dobânzi de 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% peste nivelul din intervalul similar din 2025.

Pentru întregul an, cheltuielile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, potrivit ministrului, ceea ce reduce resursele disponibile pentru alte domenii, precum educația, sănătatea și infrastructura.

În opinia lui Nazare, reducerea deficitului trebuie continuată fără a sacrifica investițiile care pot susține dezvoltarea economică.

„După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne şi externe, dezbaterea despre economia României şi aşteptările privind evoluţia acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situaţiei în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm şi a eforturilor necesare pentru a recâştiga stabilitatea financiară. Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanţă şi a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu. ezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice şi costuri tot mai mari pentru finanţarea funcţionării statului”, afirmă Nazare.

România țintește spre un deficit de 6,2% din PIB în 2026

Pentru 2026, ținta anunțată este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, iar Nazare consideră că atingerea acestui obiectiv ar reprezenta un pas necesar în corectarea dezechilibrelor, nu o victorie definitivă, deoarece deficitul ar rămâne peste pragul european de referință de 3% din PIB.

Presiunile ar putea crește în 2027, când România nu va mai beneficia de granturile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce costurile datoriei publice și necesarul de finanțare al statului vor continua să solicite bugetul. De aceea, Nazare susține că viitorul buget trebuie construit pe estimări realiste ale veniturilor, priorități bine stabilite și cheltuieli care pot fi susținute pe termen lung.

 „O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanţare”, e de părere oficialul.

Potrivit ministrului, noile angajamente trebuie evaluate în funcție de resursele disponibile, nu de venituri incerte sau de promisiuni care depășesc capacitatea statului de a le acoperi. În acest fel, reducerea deficitului poate continua fără acumularea unor obligații care să pună presiune suplimentară pe buget în anii următori.

Alexandru Nazare avertizează asupra riscului pierderii ratingului de țară

Un alt obiectiv major este protejarea ratingului suveran al României și menținerea țării în afara categoriei „junk”, asociată unui nivel speculativ al ratingului de credit. Alexandru Nazare avertizează că încrederea creditorilor influențează direct costul la care statul se poate împrumuta. Practic, dacă percepția asupra situației financiare se deteriorează, finanțarea poate deveni mai scumpă, cu efecte asupra bugetului, investițiilor și costurilor suportate de populație.

Potrivit oficialului, o evaluare a agenției Fitch este programată în ianuarie, iar un derapaj fiscal semnificativ ar putea determina și alte agenții să reevalueze situația României.

Pentru a limita aceste riscuri, Nazare indică trei direcții: îmbunătățirea colectării veniturilor, controlul cheltuielilor și prioritizarea investițiilor care sporesc productivitatea.

Sprijinul acordat populației și economiei trebuie, de asemenea, să fie bine direcționat și să aibă o finanțare sustenabilă.

În același timp, ministrul a evidențiat creșterea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026, pe care o leagă de importanța fondurilor europene într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune.

„În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor şi menţinerea stabilităţii financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecţie necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici. Disciplina nu înseamnă renunţare la dezvoltare.

Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generaţiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creştere şi responsabilitate.

Dar pentru a avea creştere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o ţară credibilă, riguroasă şi capabilă să îşi rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm şi ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, încheie Alexandru Nazare.

Află și România, din nou campioana inflației în UE. Prețurile cresc mai repede decât în orice alt stat membru