Preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus Dmitri Medvedev au semnat joi, la Praga, Tratatul START 2, care are 162 de pagini şi înlocuieşte START 1, expirat în decembrie 2009. Opinia specialiştilor este că ne aflăm în faţa unui eveniment ce ar putea relansa cu vigoare relaţiile Moscovei cu Washingtonul, care au implicaţii mari şi pe plan internaţional. Sigur, declaraţiile făcute la Praga de ambele părţi sunt deosebit de optimiste, iar Obama şi Medvedev au avut o întâlnire între patru ochi, ce s-a prelungit mult peste ora prevăzută.
START 2 este a doua etapă ruso-americană de după Războiul Rece, prima reprezentând-o tratatul START 1 semnat în decembrie 1991 de Mihail Gorbaciov şi George Bush Senior. Între timp însă, lumea s-a schimbat radical, iar Rusia şi-a recăpătat statutul de mare putere nucleară. În consecinţă, în raporturile ruso-americane, dosarul nuclear a devenit unul dintre cele mai spinoase, el având nevoie de multe runde de negocieri dintre cele mai aspre.
Încă din iulie 2009, în convorbirile de la Moscova, Obama şi Medvedev au căzut de acord să reducă ogivele nucleare la 1.550 de unităţi. În continuare, părţile au negociat la Geneva şi de câteva ori au anunţat semnarea iminentă a lui START 2. Dar au intervenit mereu divergenţe. Principala controversă a reprezentat-o proiectul american de scut antirachetă amplasat în estul Europei, ceea ce a făcut ca tratativele să se prelungească şi să capete accente dure. În final, s-a ajuns la un punct comun de vedere, dar probabil că adevărul în ceea ce priveşte compromisul realizat nu va fi cunoscut foarte curând.
Ca urmare, cine poate spune azi că cele 1.550 de ogive nucleare la care s-a ajuns în final ar putea fi folosite de o parte pentru a o lovi pe cealaltă? Experţii exclud această variantă şi invocă semnalul puternic pe plan politic pe care Moscova şi Washingtonul îl dau lumii prin această înţelegere strict militară. Cu alte cuvinte, trebuie trecut dincolo de caracterul propriu-zis al lui START 2, care, în opinia analiştilor, are o dimensiune clar mondială, el poziţionând egal ambele puteri pe harta politică a lumii. Adică, într-o formă nouă, corespunzătoare etapei actuale a lumii, părţile îşi definesc sferele de influenţă.
Faptul că Obama a ţinut să aibă chiar joi la Praga o întâlnire cu 11 lideri est-europeni confirmă acest lucru, ştiut fiind că Moscova a dorit să existe doar convorbirile dintre cei doi şefi de stat, pe care le vedea ca un moment istoric bilateral. Totodată, nu mai este un secret pentru nimeni că Rusia continuă să facă un cal de bătaie din NATO şi scutul american antirachetă, din acest ultim punct de vedere Medvedev cerând constant noi concesii.
Semnificativ dintr-o atare perspectivă este că ziarul „New York Times” relata recent că pe 24 februarie cei doi preşedinţi au avut o conversaţie telefonică „foarte tensionată”. Medvedev a vrut să se elaboreze o declaraţie comună referitoare la apărarea antirachetă, ceea ce Obama a respins de la început. „Dmitri, am convenit deja. Nu putem face acest lucru. Dacă asta înseamnă că renunţăm la tratat şi nu îl finalizăm, atunci aşa să fie, dar nu vom merge pe această cale”, a spus exasperat Obama, după care a trântit „telefonul roşu”. Ziarul citat scria că părţile au avut zece runde de negocieri la Geneva, pe lângă faptul că Obama şi Medvedev s-au întâlnit în iulie la Moscova. În plus, fapt foarte important, ei au vorbit la „telefonul roşu” de 14 ori pentru a tranşa subiectele spinoase.
„Telefonul roşu” despre care am tot vorbit desemnează linia de comunicare directă stabilită la 30 august 1963 între Moscova şi Washington, după criza rachetelor sovietice din Cuba (1962), care a fost gata să arunce lumea în al treilea război mondial. La început a fost vorba despre o linie dublă de telex pe ruta Washington-Londra-Copenhaga-Stockholm-Helsinki-Moscova. Presupusa culoare roşie subliniază caracterul de urgenţă al comunicărilor pe care fiecare parte le transmitea celeilalte pentru a elucida imediat o problemă deosebită.
„Telefonul roşu” a permis ulterior dezamorsarea situaţiilor şi conflictelor ce implicau direct Estul şi Vestul şi evident raporturile dintre Moscova şi Washington. De pildă, prin „telefonul roşu”, SUA şi URSS au convenit să pună capăt războiului israelo-arab din iunie 1967 şi celui din octombrie 1973. De asemenea, tot prin „telefonul roşu”, Casa Albă a fost înştiinţată în august 1968 despre invadarea Cehoslovaciei de către trupe din 5 state est-europene, în frunte cu URSS.
Din 1971, între Kremlin şi Casa Albă s-a instalat chiar o linie telefonică ce a fost folosită în momente deosebite pe plan internaţional ce puneau în pericol raporturile bilaterale, cât şi pacea lumii. Mai nou, Casa Albă şi Kremlinul au recurs la el când au avut de clarificat urgenţe bilaterale, dar şi când au dorit să se consulte asupra unor probleme stringente. Acesta a fost şi cazul celor 14 convorbiri telefonice Obama-Medvedev pe tema lui START 2, îndeosebi după apariţia proiectului scutului antirachetă.
Acum, la Praga, Rusia şi SUA, pe lângă START 2, au prezentat şi câte o declaraţie unilaterală despre care se spune că ar reprezenta în fapt cheia întregului eveniment şi a implicaţiilor lui ulterioare. Deja agenţia RIA Novosti susţinea că Rusia şi SUA ar putea colabora la instaurarea unui sistem antirachetă global, fapt care ar schimba sensibil proiectul american cu acest titlu. Şi ăsta este doar începutul, întrucât părţile trec propriu-zis de la echilibrul terorii din vremea Războiului Rece la balanţa puterii din lumea de azi, mult mai fragilă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.