Anul trecut, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,28%, în creştere cu 0,16 % faţă de 2015. Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 59,8 mii, în creştere cu 9,8 mii locuri de muncă vacante faţă de anul anterior. Lipsa specialiștilor reprezintă cea mai mare problemă a angajatorilor.
În anul 2016, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori, atât prin intermediul ratei, cât şi al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante, s‐a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,78% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17,7 mii locuri vacante). La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, s‐au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,58% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,87% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2,7 mii locuri vacante), relevă datele Institutului Național de Statistică (INS).
Locuri de muncă vacante
Comparativ cu anul 2015, toate grupele majore de ocupaţii au înregistrat creşteri ale ratei şi numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante. Astfel, cele mai importante creşteri, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, s‐au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,26 %, respectiv +3,1 mii locuri vacante), de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,25 %, respectiv +2,0 mii locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,23 %, respectiv +1,4 mii locuri vacante).
Vulnerabilități
În anul 2016, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s‐au înregistrat în administraţia publică (3,73%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,68%). În industria prelucrătoare s‐a concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15,8 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,37%. La polul opus, cele mai mici valori, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, s‐au înregistrat în activităţile din industria extractivă (0,19%, respectiv 0,1 mii locuri vacante). Sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu‐se în administraţia publică (9,7 mii locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (8,5 mii locuri vacante), respectiv învățământ (2,5 mii locuri vacante).
Diminuări ale ratei, în servicii, silvicultură, pescuit
Prin comparaţie cu 2015, în majoritatea activităţilor economice s‐au înregistrat creşteri ale ratei şi numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante. Cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s‐au regăsit în sănătate şi asistenţă socială (+0,55%) şi în administraţie publică (+0,50 %), iar uşoare diminuări ale indicatorului s‐au înregistrat doar în alte activităţi de servicii (‐0,08 %), agricultură, silvicultură şi pescuit (‐0,07 %), respectiv distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (0,05 %). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activităţile economice din industria prelucrătoare (+2,1 mii locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+2,0 mii locuri vacante) au cunoscut cele mai semnificative creşteri. Doar în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură şi pescuit, s‐au înregistrat scăderi foarte mici, de sub 0,03 mii locuri vacante, se arată în datele Statisticii.
Cea mai semnificativă cerere, în București – Ilfov
În profil teritorial, în anul 2016, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s‐au înregistrat în regiunile Vest (1,84%), respectiv Bucureşti ‐ Ilfov (1,57%). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti ‐ Ilfov (16,0 mii locuri vacante), care a reprezentat puţin peste o pătrime din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Vest (8,9 mii locuri vacante), respectiv Nord‐Vest (8,6 mii locuri vacante) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante. La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori le‐a cunoscut regiunea Sud‐Vest Oltenia (0,51%, respectiv 1,9 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud‐Est (0,94%, respectiv 4,5 mii locuri vacante), care împreună deţin circa 10% din totalul locurilor de muncă vacante.
Dinamică ascendentă
Comparativ cu anul precedent, în toate regiunile de dezvoltare, atât rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut exclusiv creşteri. Astfel, în ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s‐au înregistrat în regiunea Sud‐Est (+0,34 %), respectiv Bucureşti ‐ Ilfov (+0,31 %). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creşteri în aceleaşi două regiuni, însă pe primul loc s‐a situat regiunea Bucureşti – Ilfov (+3,6 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud‐Est (+ 1,7 mii locuri vacante).
